Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv

Somnolența diurnă în cazul vârstnicilor nu este normală. Este semn al declinului cognitiv.
Persoanele de peste 60 de ani care sunt excesiv de somnoroase în timpul zilei pot avea probleme mai mari cu memoria și gândirea după intervențiile chirurgicale, arată un studiu prezentat la ANESTHESIOLOGY® 2025. Somnolența diurnă afectează până la 20% dintre adulți și poate crește riscul de tulburări neurocognitive perioperatorii (PND), explică cercetătorii.
Evaluarea somnolenței înainte de operație
Întrebarea pacienților, a familiei sau a îngrijitorilor dacă doarme frecvent în timpul zilei sau are dificultăți în a rămâne treaz poate oferi indicii importante despre sănătatea creierului după chirurgie. Somnolența excesivă este adesea neglijată în evaluările preoperatorii, dar poate crește riscul de PND.
PND-urile sunt asociate cu o calitate a vieții postoperatorii mai scăzută și o durată mai mare a spitalizării. În unele cazuri, pacienții nu își recapătă complet nivelul anterior de independență și pot avea nevoie de ajutor suplimentar sau de mutarea în centre de îngrijire asistată.
"Somnolența diurnă excesivă nu este un proces normal al îmbătrânirii", subliniază Dr. Jeffry Takla, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în anestezie la Duke University School of Medicine.
Ce sunt tulburările neurocognitive perioperatorii
Un PND este o problemă de gândire și conștiență care poate afecta până la 40% dintre pacienții vârstnici după operație. Se poate manifesta prin delir, o stare de confuzie care apare brusc și fluctuează în primele zile postoperatorii. Simptomele includ dezorientare, dificultăți de concentrare și neatenție la instrucțiuni.
În unele cazuri, PND poate persista săptămâni sau luni, cauzând confuzie, probleme de memorie și dificultăți de concentrare, ceea ce reduce considerabil calitatea vieții pacientului.
Studiul: somnolența diurnă și declinul cognitiv postoperator
În studiu au fost incluși 96 de pacienți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, programați pentru chirurgie non-cardiacă. Aceștia au completat Scala de Somnolență Epworth, au făcut teste pentru apnee de somn acasă și au fost evaluați pentru cogniție și delir înainte și după operație.
11 pacienți (11,5%) prezentau somnolență diurnă moderată sau severă.
La 6 săptămâni după operație, 82 de pacienți au revenit pentru teste cognitive, iar 14 dintre ei (17,1%) au dezvoltat PND.
Pacienții cu somnolență diurnă moderată sau severă au prezentat declin cognitiv global mai accentuat, cu probleme mai mari de memorie și gândire.
Rolul familiei și al îngrijitorilor
Familia și îngrijitorii pot reduce riscul de PND prin suport și observație atentă. Ei trebuie să alerteze echipa medicală dacă apar probleme noi de memorie, dificultăți de concentrare sau agitație, permițând medicilor să identifice cauzele și să implementeze măsuri suportive, cum ar fi:
- reorientarea pacientului
- mobilizare precoce
- asigurarea unei alimentații și hidratări adecvate
Cum putem preveni somnolența excesivă
Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea cognitivă. Obiceiurile bune de somn includ:
- ore regulate de culcare și trezire
- expunere la lumina naturală și activitate fizică zilnică
- limitarea consumului de cafea și alcool seara
- un dormitor liniștit și confortabil
Dacă somnolența persistă, pacienții ar trebui să consulte medicul de familie sau un specialist în somn pentru evaluare și tratament.
"Viitoarele studii ar trebui să examineze dacă somnolența diurnă excesivă este legată de incidența PND și dacă detectarea și tratarea acesteia poate reduce riscul de delir și alte tulburări cognitive postoperatorii", adaugă Dr. Takla.
-
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv15.10.2025, 15:47
-
-
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții15.10.2025, 12:25
-
CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS cu un sistem modern și sigur15.10.2025, 10:08
-
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.