Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Somnolența diurnă în cazul vârstnicilor nu este normală. Este semn al declinului cognitiv.
Persoanele de peste 60 de ani care sunt excesiv de somnoroase în timpul zilei pot avea probleme mai mari cu memoria și gândirea după intervențiile chirurgicale, arată un studiu prezentat la ANESTHESIOLOGY® 2025. Somnolența diurnă afectează până la 20% dintre adulți și poate crește riscul de tulburări neurocognitive perioperatorii (PND), explică cercetătorii.
Evaluarea somnolenței înainte de operație
Întrebarea pacienților, a familiei sau a îngrijitorilor dacă doarme frecvent în timpul zilei sau are dificultăți în a rămâne treaz poate oferi indicii importante despre sănătatea creierului după chirurgie. Somnolența excesivă este adesea neglijată în evaluările preoperatorii, dar poate crește riscul de PND.
PND-urile sunt asociate cu o calitate a vieții postoperatorii mai scăzută și o durată mai mare a spitalizării. În unele cazuri, pacienții nu își recapătă complet nivelul anterior de independență și pot avea nevoie de ajutor suplimentar sau de mutarea în centre de îngrijire asistată.
"Somnolența diurnă excesivă nu este un proces normal al îmbătrânirii", subliniază Dr. Jeffry Takla, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în anestezie la Duke University School of Medicine.
Ce sunt tulburările neurocognitive perioperatorii
Un PND este o problemă de gândire și conștiență care poate afecta până la 40% dintre pacienții vârstnici după operație. Se poate manifesta prin delir, o stare de confuzie care apare brusc și fluctuează în primele zile postoperatorii. Simptomele includ dezorientare, dificultăți de concentrare și neatenție la instrucțiuni.
În unele cazuri, PND poate persista săptămâni sau luni, cauzând confuzie, probleme de memorie și dificultăți de concentrare, ceea ce reduce considerabil calitatea vieții pacientului.
Studiul: somnolența diurnă și declinul cognitiv postoperator
În studiu au fost incluși 96 de pacienți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, programați pentru chirurgie non-cardiacă. Aceștia au completat Scala de Somnolență Epworth, au făcut teste pentru apnee de somn acasă și au fost evaluați pentru cogniție și delir înainte și după operație.
11 pacienți (11,5%) prezentau somnolență diurnă moderată sau severă.
La 6 săptămâni după operație, 82 de pacienți au revenit pentru teste cognitive, iar 14 dintre ei (17,1%) au dezvoltat PND.
Pacienții cu somnolență diurnă moderată sau severă au prezentat declin cognitiv global mai accentuat, cu probleme mai mari de memorie și gândire.
Rolul familiei și al îngrijitorilor
Familia și îngrijitorii pot reduce riscul de PND prin suport și observație atentă. Ei trebuie să alerteze echipa medicală dacă apar probleme noi de memorie, dificultăți de concentrare sau agitație, permițând medicilor să identifice cauzele și să implementeze măsuri suportive, cum ar fi:
- reorientarea pacientului
- mobilizare precoce
- asigurarea unei alimentații și hidratări adecvate
Cum putem preveni somnolența excesivă
Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea cognitivă. Obiceiurile bune de somn includ:
- ore regulate de culcare și trezire
- expunere la lumina naturală și activitate fizică zilnică
- limitarea consumului de cafea și alcool seara
- un dormitor liniștit și confortabil
Dacă somnolența persistă, pacienții ar trebui să consulte medicul de familie sau un specialist în somn pentru evaluare și tratament.
"Viitoarele studii ar trebui să examineze dacă somnolența diurnă excesivă este legată de incidența PND și dacă detectarea și tratarea acesteia poate reduce riscul de delir și alte tulburări cognitive postoperatorii", adaugă Dr. Takla.
-
-
-
Suplimentul care "reîntinerește" celulele imunitare în doar 4 săptămâni06.11.2025, 20:56
-
-
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Activitatea care menține funcționarea creierului
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
