Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Somnolența diurnă în cazul vârstnicilor nu este normală. Este semn al declinului cognitiv.
Persoanele de peste 60 de ani care sunt excesiv de somnoroase în timpul zilei pot avea probleme mai mari cu memoria și gândirea după intervențiile chirurgicale, arată un studiu prezentat la ANESTHESIOLOGY® 2025. Somnolența diurnă afectează până la 20% dintre adulți și poate crește riscul de tulburări neurocognitive perioperatorii (PND), explică cercetătorii.
Evaluarea somnolenței înainte de operație
Întrebarea pacienților, a familiei sau a îngrijitorilor dacă doarme frecvent în timpul zilei sau are dificultăți în a rămâne treaz poate oferi indicii importante despre sănătatea creierului după chirurgie. Somnolența excesivă este adesea neglijată în evaluările preoperatorii, dar poate crește riscul de PND.
PND-urile sunt asociate cu o calitate a vieții postoperatorii mai scăzută și o durată mai mare a spitalizării. În unele cazuri, pacienții nu își recapătă complet nivelul anterior de independență și pot avea nevoie de ajutor suplimentar sau de mutarea în centre de îngrijire asistată.
"Somnolența diurnă excesivă nu este un proces normal al îmbătrânirii", subliniază Dr. Jeffry Takla, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în anestezie la Duke University School of Medicine.
Ce sunt tulburările neurocognitive perioperatorii
Un PND este o problemă de gândire și conștiență care poate afecta până la 40% dintre pacienții vârstnici după operație. Se poate manifesta prin delir, o stare de confuzie care apare brusc și fluctuează în primele zile postoperatorii. Simptomele includ dezorientare, dificultăți de concentrare și neatenție la instrucțiuni.
În unele cazuri, PND poate persista săptămâni sau luni, cauzând confuzie, probleme de memorie și dificultăți de concentrare, ceea ce reduce considerabil calitatea vieții pacientului.
Studiul: somnolența diurnă și declinul cognitiv postoperator
În studiu au fost incluși 96 de pacienți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, programați pentru chirurgie non-cardiacă. Aceștia au completat Scala de Somnolență Epworth, au făcut teste pentru apnee de somn acasă și au fost evaluați pentru cogniție și delir înainte și după operație.
11 pacienți (11,5%) prezentau somnolență diurnă moderată sau severă.
La 6 săptămâni după operație, 82 de pacienți au revenit pentru teste cognitive, iar 14 dintre ei (17,1%) au dezvoltat PND.
Pacienții cu somnolență diurnă moderată sau severă au prezentat declin cognitiv global mai accentuat, cu probleme mai mari de memorie și gândire.
Rolul familiei și al îngrijitorilor
Familia și îngrijitorii pot reduce riscul de PND prin suport și observație atentă. Ei trebuie să alerteze echipa medicală dacă apar probleme noi de memorie, dificultăți de concentrare sau agitație, permițând medicilor să identifice cauzele și să implementeze măsuri suportive, cum ar fi:
- reorientarea pacientului
- mobilizare precoce
- asigurarea unei alimentații și hidratări adecvate
Cum putem preveni somnolența excesivă
Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea cognitivă. Obiceiurile bune de somn includ:
- ore regulate de culcare și trezire
- expunere la lumina naturală și activitate fizică zilnică
- limitarea consumului de cafea și alcool seara
- un dormitor liniștit și confortabil
Dacă somnolența persistă, pacienții ar trebui să consulte medicul de familie sau un specialist în somn pentru evaluare și tratament.
"Viitoarele studii ar trebui să examineze dacă somnolența diurnă excesivă este legată de incidența PND și dacă detectarea și tratarea acesteia poate reduce riscul de delir și alte tulburări cognitive postoperatorii", adaugă Dr. Takla.
-
Ce se întâmplă cu ritmul cardiac în timpul unui infarct29.11.2025, 16:30
-
-
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest29.11.2025, 12:30
-
Cinci obiceiuri zilnice care dăunează pancreasului29.11.2025, 09:30
-
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Activitatea care menține funcționarea creierului
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
