Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Prebioticele pot trata sau preveni bolile neurologice prin creșterea nivelului de GABA în creier. GABA, sau acidul gamma-aminobutiric, este un aminoacid care funcționează ca principalul neurotransmițător inhibitor din creier. Acesta încetinește sau oprește recepția anumitor semnale neuronale, inducând o stare de calm și relaxare. Nivelurile scăzute de GABA au fost asociate cu diverse boli neurologice, precum depresia, Alzheimer sau epilepsia.
În ultimii ani, cercetătorii s-au concentrat pe influența intestinului asupra stării de spirit, comportamentului și sănătății mentale, încercând să identifice ce alimente pot susține sau afecta sănătatea mintală.
O echipă de cercetare a încercat să afle dacă nivelurile de GABA din creier pot fi crescute prin modificări dietetice care să influențeze microbiota intestinală, cu scopul de a ocoli bariera hematoencefalică - o barieră a cărei permeabilitate pentru GABA nu este încă dovedită.
Rezultatele acestor investigații au fost publicate în aprilie 2025 în revista Nature - Science of Food. Deși legătura dintre intestin și creier nu este un concept nou, ea capătă tot mai multă atenție, schimbând modul în care știința privește tratamentul holistic al organismului.
Cercetătorii au confirmat o asociere directă între GABA produs în intestin, nivelul GABA din creier și compoziția microbiotei intestinale în experimente pe șoareci. Totuși, nu există încă dovezi solide că GABA produs de microbiota intestinală poate traversa bariera hematoencefalică și să crească direct nivelul GABA cerebral. Cu toate acestea, alte studii sugerează că există căi alternative, precum stimularea nervului vag sau prin intermediul unor căi hormonale, care ar putea explica această creștere.
"Studiul nostru sugerează că prebioticele au capacitatea de a preveni sau trata bolile cerebrale prin creșterea nivelului de GABA în creier, prin promovarea producției de GABA în intestin, modulând microbiota intestinală," a declarat Thunatchaporn Kumrungsee, profesor asociat la Hiroshima University’s Graduate School of Integrated Sciences for Life, autor corespondent al studiului.
În testele realizate pe șoareci, fructo-oligozaharidele (FOS) - oligozaharide nedigerabile - și enzimele lipază și protează derivate din fungi Aspergillus au demonstrat efecte prebiotice, crescând nivelul de GABA în creier. FOS a condus la o creștere semnificativă a GABA în cortex și hipocampus, zone ale creierului implicate în reducerea excitabilității neuronale și inducerea calmului.
De asemenea, suplimentarea cu FOS și enzime a crescut nivelul homocarnosinei în hipocampus. Homocarnosina este un peptide specific creierului, care conține GABA și pare a avea un rol în sănătatea cerebrală.
"Factorii alimentari precum prebioticele și enzimele derivate din fungi cu efecte prebiotice au capacitatea de a crește GABA cerebral și homocarnosina, un peptid specific creierului ce conține GABA, ceea ce poate, la rândul său, să îmbunătățească sănătatea creierului prin modularea microbiotei intestinale", a explicat Kumrungsee.
Homocarnosina pare a fi legată și ea de unele boli cerebrale. Un studiu anterior al aceluiași autor a arătat că șoarecii cu deficit de homocarnosină manifestau comportamente similare depresiei și episoade de hiperactivitate.
Deși nu există încă date confirmate că GABA produs de microbiota intestinală crește direct nivelul de GABA în creier, aceste rezultate oferă un fundament solid pentru ideea că prebioticele pot contribui la creșterea GABA cerebral.
Cercetătorii subliniază că este necesar să se descopere mecanismele exacte prin care intestinul influențează creierul și care dintre căile posibile sunt responsabile pentru această legătură. Ulterior, obiectivul va fi de a testa dacă tratamentul cu prebiotice poate fi utilizat în mod eficient pentru tratarea bolilor legate de GABA, cum ar fi epilepsia sau depresia.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
