Un studiu realizat în India arată că persoanele cu anumite variante genetice pot avea un nivel mai ridicat de colesterol atunci când consumă multe cereale rafinate și puține fructe, legume și leguminoase.
Aceeași dietă poate avea efecte diferite: legăturile dintre alimentație, gene și colesterol ar putea explica de ce unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele.
Orezul alb și făina albă sunt în centrul atenției: consumul acestora, în paralel cu un aport redus de fibre, fructe și legume, a fost asociat cu un nivel mai ridicat al colesterolului la persoanele cu anumite caracteristici genetice.
Studiul a analizat 1.020 de adulți: cercetarea a fost realizată în Chennai, un oraș din sudul Indiei, și a urmărit relația dintre alimentație, gene și colesterol.
Genele nu reprezintă un verdict: cercetătorii consideră că o alimentație care include mai multe legume, fasole și linte ar putea ajuta persoanele vulnerabile, însă sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma acest efect.
Felul în care mâncăm se schimbă, dar efectele acestor schimbări nu sunt neapărat aceleași pentru toată lumea. În India, consumul de orez alb și făină albă este în creștere, în timp ce aportul de fibre, fructe și legume scade. Dincolo de efectele generale ale unei astfel de alimentații, cercetătorii au identificat un aspect mai puțin vizibil: anumite persoane ar putea fi mai predispuse la creșterea colesterolului din cauza combinației dintre genele moștenite și ceea ce pun în farfurie.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Reading și de la Fundația de Cercetare a Diabetului din Madras, Chennai, a fost publicat în revista științifică PLOS One. Rezultatele sugerează că predispoziția genetică și calitatea alimentației trebuie analizate împreună pentru a înțelege mai bine riscul de colesterol ridicat.
Cercetătorii au analizat datele genetice și obiceiurile alimentare ale 1.020 de adulți din Chennai. Participanților li s-a atribuit un scor care reflecta calitatea alimentației, iar echipa a urmărit dacă relația dintre dietă și colesterol diferă în funcție de anumite caracteristici genetice.
Rezultatele au arătat că persoanele care aveau variante genetice asociate cu diabetul prezentau niveluri mai ridicate ale colesterolului atunci când alimentația lor includea puține fructe, legume, fasole și linte.
Cu alte cuvinte, nu contează doar ce alimente consumă o persoană, ci și modul în care organismul său ar putea răspunde la această alimentație, în funcție de moștenirea genetică.
Cercetarea este prezentată drept primul studiu care analizează interacțiunea dintre gene și alimentația generală în raport cu nivelul colesterolului la persoanele de origine indiană.
Este important de precizat că rezultatele arată o asociere, nu demonstrează că alimentația respectivă provoacă în mod direct creșterea colesterolului la persoanele cu anumite gene.
Schimbările alimentare din India reprezintă punctul de plecare al cercetării. Consumul mai mare de orez alb și făină albă, în paralel cu reducerea aportului de fibre, fructe și legume, ar putea influența sănătatea metabolică a unor persoane mai vulnerabile din punct de vedere genetic.
Problema nu este că orezul alb ar fi, în sine, interzis sau că o singură categorie de alimente ar determina automat creșterea colesterolului. Cercetarea atrage atenția asupra unui tipar alimentar în ansamblu: multe cereale rafinate și prea puține alimente vegetale bogate în fibre.
În cazul persoanelor cu anumite variante genetice, acest tipar a fost asociat cu un nivel mai ridicat al colesterolului din sânge. Rezultatele sugerează că recomandările alimentare ar putea avea nevoie să țină cont mai bine de diferențele dintre oameni.
O persoană nu poate afla dacă are această predispoziție doar uitându-se la aspectul fizic sau la felul în care se simte. Genele implicate nu sunt vizibile, iar studiul ridică întrebarea dacă informațiile genetice ar putea ajuta, în viitor, la identificarea persoanelor care au nevoie de o atenție mai mare asupra alimentației.
Vimal Karani, profesor la Universitatea din Reading și coordonator al cercetării, a atras atenția asupra schimbărilor rapide ale obiceiurilor alimentare din India și asupra posibilului cost ascuns pentru anumite persoane.
„Genele noastre nu trebuie să ne determine starea de sănătate”, a subliniat acesta, explicând că un consum mai mare de fructe, legume, fasole și linte ar putea contribui la protejarea celor mai expuși riscului.
Cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca, în viitor, un test ADN să îi ajute pe medici să identifice persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de anumite schimbări alimentare. Deocamdată, aceasta este o perspectivă care trebuie verificată prin cercetări suplimentare, nu o recomandare medicală deja validată.
O întrebare importantă rămâne dacă trecerea la o alimentație cu mai multe legume și leguminoase poate reduce efectiv colesterolul la persoanele care au variantele genetice identificate în studiu.
Pentru a afla răspunsul, sunt necesare cercetări desfășurate pe perioade mai lungi. Acestea ar trebui să verifice dacă modificările alimentare produc îmbunătățiri ale nivelului colesterolului și dacă efectele diferă în funcție de profilul genetic.
Până atunci, rezultatele subliniază importanța unei alimentații variate și a includerii mai frecvente a alimentelor vegetale, fără a sugera că toate persoanele care consumă orez alb sau făină albă au un risc genetic crescut.
Mesajul principal al cercetării este că predispoziția genetică nu trebuie privită ca o condamnare. Înțelegerea relației dintre gene și alimentație ar putea contribui, în viitor, la recomandări nutriționale mai bine adaptate fiecărei persoane.
Sursa: „A low-quality diet increases genetic risk of high blood cholesterol levels in Indian Asian adults [CURES – 165]”, PLOS One, 2026. DOI: 10.1371/journal.pone.0357182.
