Acidul folic, o vitamină ieftină și ușor de găsit, ar putea avea o legătură cu riscul de sinucidere, potrivit unor cercetări anterioare. Un nou studiu realizat în Suedia arată însă că rezultatele diferă în funcție de vârsta și sexul persoanelor analizate.
Acidul folic, cunoscut și ca vitamina B9, are un rol important în funcționarea sistemului nervos.
Un studiu american din 2022 a asociat prescripțiile de acid folic cu o reducere de 44% a tentativelor de sinucidere și a episoadelor de automutilare intenționată.
Cercetătorii suedezi au observat rezultate diferite în funcție de vârsta bărbaților analizați. În cazul femeilor, nu au găsit asocieri semnificative statistic.
Studiul nu demonstrează că acidul folic previne sinuciderea, dar nici că ar crește riscul. Sunt necesare cercetări suplimentare.
Vitamina B9 este importantă pentru organism, inclusiv pentru funcționarea creierului. Aceasta participă la producerea unor substanțe numite neurotransmițători, care ajută celulele nervoase să comunice între ele.
De-a lungul timpului, cercetătorii au observat legături între nivelurile de acid folic din organism și probleme precum depresia și comportamentul suicidar. Astfel, a apărut întrebarea dacă suplimentarea cu această vitamină ar putea ajuta la reducerea riscului de tentative de sinucidere.
În 2022, un studiu american publicat în revista JAMA Psychiatry a adus rezultate care au atras atenția. Cercetătorii au observat că perioadele în care oamenii aveau prescripții de acid folic erau asociate cu o reducere de 44% a tentativelor de sinucidere și a episoadelor de automutilare intenționată, conform Medical Xpress.
Descoperirea a stârnit interes pentru posibilitatea folosirii acidului folic în prevenție, mai ales pentru că este o vitamină ieftină și ușor accesibilă.
Un nou studiu suedez, prezentat la congresul anual al Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP), arată însă că lucrurile sunt mai complicate și că rezultatele trebuie interpretate cu atenție.
Cercetătorii au analizat date din toate cele 21 de regiuni ale Suediei, pentru perioada 2006–2021. Studiul s-a concentrat asupra adulților tineri cu vârste între 20 și 29 de ani.
În total, analiza a inclus 3.463 de decese asociate sinuciderii. Dintre acestea, 2.693 au fost clasificate drept sinucideri, iar 770 au fost decese provocate de evenimente pentru care intenția nu a putut fi stabilită.
Echipa a urmărit dacă numărul prescripțiilor de acid folic era asociat cu evoluția deceselor înregistrate în diferitele regiuni. Rezultatele au fost diferite în funcție de vârstă și sex.
În cazul bărbaților cu vârste între 20 și 24 de ani, ratele de eliberare a acidului folic au fost asociate cu un număr mai mare de decese legate de sinucidere. În schimb, în grupa de vârstă 25–29 de ani, asocierea a fost cu o scădere a acestor decese.
În cazul femeilor, cercetătorii nu au identificat asocieri semnificative statistic.
Aceste rezultate nu înseamnă că acidul folic ar avea efecte diferite asupra bărbaților și femeilor sau că ar fi responsabil pentru creșterea ori scăderea numărului de decese. Studiul arată doar că există asocieri diferite, care trebuie investigate mai departe.
Profesorul Jussi Jokinen, de la Institutul Karolinska și Universitatea din Umeå, care a condus cercetarea, a atras atenția că rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că acidul folic crește riscul de sinucidere.
Una dintre limitele importante ale studiului este că cercetătorii au analizat date la nivelul regiunilor, fără să urmărească fiecare persoană în parte. Prin urmare, nu au putut stabili dacă oamenii care au primit prescripții de acid folic au avut un risc mai mare sau mai mic din cauza vitaminei.
Mai există și o altă explicație posibilă: persoanele cărora li se prescrie acid folic pot avea probleme medicale sau psihice care sunt ele însele asociate cu riscul de sinucidere.
Cu alte cuvinte, faptul că o persoană primește această vitamină poate avea legătură cu starea sa de sănătate, fără ca suplimentul să fie cauza rezultatului observat.
Acest aspect este important atunci când sunt analizate studiile de acest tip. O asociere între două lucruri nu demonstrează automat că unul îl provoacă pe celălalt.
Cercetătorii suedezi spun că rezultatele lor nu contrazic direct studiul american din 2022. Cele două cercetări au analizat grupuri de persoane și rezultate diferite.
În timp ce studiul american a urmărit asocierea dintre prescripțiile de acid folic și tentativele de sinucidere sau episoadele de automutilare intenționată, cercetarea suedeză s-a concentrat asupra deceselor asociate sinuciderii în rândul adulților tineri.
Ambele studii sunt observaționale, ceea ce înseamnă că pot identifica legături între anumite fenomene, dar nu pot demonstra că acidul folic este responsabil pentru schimbarea riscului.
Profesorul Jokinen consideră că următorul pas este realizarea unor cercetări care să urmărească oamenii individual, pe perioade mai lungi. Acestea ar trebui să țină cont de motivele pentru care a fost prescris acidul folic, de problemele medicale și psihiatrice ale pacienților, de alte medicamente și de consumul de substanțe.
Cercetătorii ar putea analiza și nivelurile de folat din organism, pentru a înțelege mai bine dacă există o legătură directă între vitamină și riscul de comportament suicidar.
Dr. Xenia Gonda, de la Universitatea Semmelweis din Budapesta, care nu a participat la studiu, a subliniat că persoanele care se confruntă cu riscul de comportament suicidar nu formează un grup uniform. Factorii biologici implicați pot fi diferiți în funcție de vârstă și sex.
Potrivit acesteia, înțelegerea acestor diferențe ar putea ajuta la identificarea unor metode de prevenție mai bine adaptate diferitelor grupuri de persoane.
Totuși, faptul că acidul folic este ieftin, ușor de administrat și are un rol cunoscut în organism nu înseamnă că eficiența sa în prevenirea sinuciderii este demonstrată.
Autorii subliniază că rezultatele nu ar trebui să schimbe modul în care este utilizat acidul folic în practica medicală. Studiul nu arată că vitamina crește riscul de sinucidere și nici nu oferă suficiente dovezi pentru a o recomanda în scopul prevenirii acestuia.
Cercetarea, intitulată „Asocierea dintre prescrierea acidului folic și decesele prin sinucidere în rândul tinerilor adulți din Suedia”, urmează să fie prezentată la congresul ECNP din München. La momentul prezentării, manuscrisul era în pregătire pentru trimiterea către o revistă științifică și nu fusese încă evaluat de experți independenți.
Deocamdată, întrebarea dacă suplimentarea cu acid folic poate contribui la prevenirea sinuciderii rămâne fără un răspuns definitiv.
