Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon arată că aportul de vitamina C în timpul sarcinii ar putea avea un rol important în dezvoltarea socio-emoțională a copilului.
Stresul din timpul sarcinii a fost asociat cu un aport mai scăzut de vitamina C și cu o probabilitate mai mare ca sugarii să manifeste iritabilitate și neliniște.
Suplimentele de vitamina C ar putea avea un efect protector asupra dezvoltării timpurii a copilului, potrivit rezultatelor studiului.
Cercetarea a inclus peste 300 de femei însărcinate, iar comportamentul și temperamentul copiilor au fost evaluate în jurul vârstei de șase luni.
Rezultatele nu înseamnă că vitamina C previne în mod sigur problemele de sănătate mintală. Cercetătorii vor să urmărească evoluția copiilor pentru a înțelege dacă efectele observate se mențin pe termen lung.
Alimentația din timpul sarcinii nu este importantă doar pentru creșterea și dezvoltarea fizică a bebelușului. Cercetările încearcă să înțeleagă tot mai bine și modul în care nutrienții pe care îi primește mama pot influența dezvoltarea creierului și comportamentul copilului după naștere.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon (OHSU), publicat în revista Developmental Psychology, aduce în atenție rolul posibil al vitaminei C în acest proces.
Cercetătorii au observat că femeile care au raportat niveluri mai ridicate de stres în timpul sarcinii aveau tendința de a consuma mai puțină vitamina C. În cazul copiilor lor, a fost identificată o probabilitate mai mare de manifestare a unor emoții negative, precum iritabilitatea și neliniștea, la vârsta de șase luni.
În schimb, aportul de vitamina C provenit din suplimente a fost asociat cu o posibilă reducere a acestei legături.
Rezultatele sugerează că nutriția maternă ar putea reprezenta o direcție importantă pentru susținerea dezvoltării timpurii a copilului. Totuși, studiul nu demonstrează că suplimentele previn apariția unor tulburări de sănătate mintală.
Pentru a investiga legătura dintre stres, alimentație și dezvoltarea sugarilor, echipa de cercetare a analizat date de la peste 300 de femei însărcinate.
Mai întâi, specialiștii au evaluat sănătatea mintală a participantelor prin instrumente clinice standardizate, care au măsurat nivelurile de depresie, anxietate și stres.
Ulterior, nutriționiști calificați au realizat în mod repetat interviuri telefonice cu femeile pentru a afla ce alimente consumau și care era aportul lor total de vitamina C. Cercetătorii au urmărit atât vitamina C obținută din alimentație, cât și pe cea provenită din suplimente.
Când copiii au ajuns la vârsta de aproximativ șase luni, persoanele care îi îngrijeau au completat chestionare despre comportamentul și temperamentul acestora în mediul familial.
Analiza datelor a arătat că nivelurile mai ridicate de stres matern și aportul mai scăzut de vitamina C erau asociate cu manifestarea mai frecventă a emoțiilor negative la sugari.
Aceste manifestări pot face parte din temperamentul normal al unui copil mic. În contextul cercetării, ele au fost analizate ca posibili indicatori timpurii ai unor vulnerabilități ulterioare, nu ca dovezi ale existenței unei tulburări psihice.
În timpul sarcinii, organismul are nevoie de o cantitate adecvată de vitamina C. Acest nutrient se găsește în principal în fructe și legume, iar accesul la astfel de alimente poate fi dificil pentru unele familii, în special pentru cele cu venituri reduse sau care locuiesc în zone izolate.
Potrivit lui Elizabeth Wood, autoarea principală a studiului și profesor asistent de psihiatrie la Facultatea de Medicină a OHSU, aproximativ 25% dintre femeile însărcinate din Statele Unite consumă mai puțină vitamina C decât este necesar.
Stresul prenatal poate influența obiceiurile alimentare și poate contribui la un aport insuficient de nutrienți esențiali. Cercetătorii au vrut să afle dacă vitamina C, cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante, ar putea contribui la diminuarea efectelor asociate acestor factori.
Studiul a analizat în mod special diferențele dintre vitamina C provenită din alimente și cea obținută din suplimente, pentru a înțelege mai bine dacă sursa nutrientului contează în relația cu dezvoltarea neurologică și socio-emoțională a copilului.
Elinor Sullivan, profesoară de psihiatrie și neuroștiințe comportamentale la Facultatea de Medicină a OHSU și autoare principală a cercetării, a evidențiat rolul pe care l-ar putea avea suplimentarea cu vitamina C în relația dintre stresul matern și emoțiile sugarului.
Rezultatele au indicat că aportul suplimentar de vitamina C a avut un rol de mediator în asocierea dintre stresul prenatal și afectul negativ al sugarilor. Cu alte cuvinte, datele sugerează că suplimentele ar putea contribui la explicarea unei părți din relația observată între stresul mamei și comportamentul copilului.
„Cea mai încurajatoare concluzie este că nutriția este relativ ușor de modificat, mai ales atunci când oamenii dispun de resurse și sprijin adecvate”, a spus Sullivan.
Aceasta a subliniat și accesibilitatea suplimentelor de vitamina C, dar rezultatele cercetării trebuie interpretate cu prudență. Studiul a urmărit asocieri între diferiți factori și nu demonstrează, de unul singur, că administrarea suplimentelor produce direct schimbări în dezvoltarea creierului.
Elizabeth Wood a explicat că cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine modul în care mediul intrauterin influențează nu doar sănătatea cardiometabolică, ci și dezvoltarea creierului și sănătatea comportamentală a sugarului.
„Prioritatea noastră principală este sănătatea femeii însărcinate și a copilului ei. Dacă există recomandări bazate pe dovezi pe care le putem face pentru a sprijini pacientele în timpul sarcinii și pentru a promova dezvoltarea sănătoasă a creierului la copiii lor, acesta este un obiectiv pe care dorim să îl urmărim și să îl facem accesibil pe scară largă”.
Cercetătorii atrag atenția că îngrijirea prenatală ar trebui să includă și consiliere nutrițională adaptată nevoilor fiecărei femei, precum și măsuri care să faciliteze accesul la alimente sănătoase.
La OHSU, Centrul pentru Sănătatea Femeilor a dezvoltat modelul „My Pregnancy Plate”, care pune accentul pe echilibru, varietate și moderație în alimentație. Pacientele pot beneficia, de asemenea, de consiliere individuală din partea unui dietetician autorizat.
Un alt exemplu este programul „Nourish”, lansat pentru a sprijini femeile însărcinate cu risc ridicat care se confruntă cu dificultăți în procurarea alimentelor. În parteneriat cu Portland Adventist Community Services, voluntarii distribuie săptămânal pungi cu produse proaspete și alimente de bază, precum unt de arahide, orez și fasole, pacientelor identificate ca fiind în situație de insecuritate alimentară.
Astfel de inițiative urmăresc să reducă barierele care împiedică accesul la o alimentație adecvată și să ofere sprijin familiilor încă din timpul sarcinii.
Echipa de cercetare intenționează să urmărească evoluția copiilor incluși în studiu pe măsură ce aceștia cresc. Scopul este de a afla dacă legăturile observate între nutriția prenatală, stresul matern și comportamentul sugarilor se mențin în timp și dacă pot avea relevanță pentru evaluarea clinică.
Cercetătorii speră ca studiile viitoare să ofere informații mai clare despre alimentația optimă în timpul sarcinii și despre intervențiile nutriționale care ar putea sprijini sănătatea mamei și dezvoltarea copilului.
Deocamdată, rezultatele evidențiază importanța unei alimentații adecvate și a sprijinului acordat femeilor însărcinate, fără a stabili că suplimentarea cu vitamina C reprezintă o soluție garantată pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală.
Important: studiul nu justifică administrarea unor doze suplimentare de vitamina C fără recomandare medicală. Femeile însărcinate ar trebui să discute cu medicul care le urmărește sarcina despre necesarul de nutrienți și despre oportunitatea utilizării suplimentelor.
Detalii privind studiul: Elizabeth K. Wood și colab., „Suplimentarea prenatală cu vitamina C mediază asocierea dintre stresul prenatal și afectul negativ al sugarului: un studiu prospectiv de cohortă”, Developmental Psychology (2026). DOI: 10.1037/dev0002263.
