De ce e bine să bei kombucha: băutura care are legătură cu intestinul și creierul

Ce trebuie să știi

• Kombucha este o băutură fermentată care conține microorganisme rezultate în urma fermentației.

• Într-un studiu realizat pe șoareci, consumul de kombucha a fost asociat cu reducerea comportamentelor de tip anxios și depresiv.

• Cercetătorii au observat modificări ale bacteriilor intestinale și ale substanțelor produse de acestea, implicate în comunicarea dintre intestin și creier.

• Rezultatele sunt preliminare și nu demonstrează că kombucha tratează anxietatea sau depresia la oameni.

Kombucha, mai mult decât o băutură pentru digestie?

Kombucha ar putea avea efecte care depășesc sănătatea digestivă. Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au analizat dacă această băutură fermentată poate influența comportamentul și dacă eventualele schimbări sunt însoțite de modificări ale microbiomului intestinal, adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin.

Studiul, publicat în revista Food Bioscience în 2026, a urmărit legătura dintre consumul de kombucha, comportamentele asociate anxietății și depresiei și schimbările produse la nivel intestinal.

Interesul cercetătorilor pornește de la legătura dintre intestin și creier, un sistem de comunicare prin care procesele din tubul digestiv pot fi asociate cu funcționarea sistemului nervos și cu starea generală de bine.

Ce au observat cercetătorii după șapte săptămâni

Experimentul a fost realizat pe șoareci care au primit două tipuri de diete: una bogată în grăsimi și zahăr și alta cu un conținut mai redus al acestor componente.

O parte dintre animale au primit kombucha de trei ori pe săptămână, timp de șapte săptămâni. Pentru comparație, un grup de control a primit apă cu aceeași frecvență.

La final, cercetătorii au observat că șoarecii care au consumat kombucha au prezentat o reducere a comportamentelor asociate anxietății și depresiei.

Aceste rezultate au fost observate în ambele grupuri alimentare, deși cercetătorii au identificat diferențe în mecanismele asociate comunicării dintre intestin și creier, în funcție de dieta animalelor.

Cu alte cuvinte, efectele observate nu au fost identice în toate condițiile, iar alimentația de bază ar putea conta în modul în care organismul răspunde la consumul de kombucha.

Ce se întâmplă în intestin și cum ar putea fi implicat creierul

Pe lângă modificările comportamentale, cercetătorii au identificat schimbări în diversitatea bacteriilor intestinale. De asemenea, au observat o creștere a unor bacterii și modificări ale funcțiilor și metaboliților asociați sănătății intestinale și comunicării dintre intestin și creier.

Metaboliții sunt substanțe produse în urma proceselor metabolice ale organismului sau ale microorganismelor. Unele dintre acestea pot participa la procese biologice importante, inclusiv la mecanismele prin care intestinul și creierul comunică.

Aceste observații îi ajută pe cercetători să investigheze dacă modificările microbiomului intestinal ar putea fi asociate cu schimbările de comportament observate după consumul de kombucha.

Totuși, studiul nu demonstrează că modificările bacteriilor intestinale au provocat direct reducerea comportamentelor de tip anxios și depresiv. Relația dintre microbiom și creier este complexă, iar mecanismele implicate trebuie cercetate în continuare.

Poate kombucha să ajute în cazul anxietății și depresiei?

Rezultatele sunt interesante, însă există o diferență importantă între efectele observate la animale și cele care ar putea apărea la oameni.

Cercetarea oferă dovezi preliminare, preclinice, privind o posibilă asociere între consumul de kombucha, microbiomul intestinal și comportamentele legate de starea de spirit. Nu demonstrează însă că băutura are aceleași efecte la oameni și nici că poate preveni sau trata tulburările mintale.

„Această lucrare prezintă dovezi preliminare și preclinice conform cărora consumul frecvent de kombucha ar putea fi asociat cu îmbunătățiri ale sănătății mintale”, a declarat Noor e Huma, autoarea principală a studiului și doctorandă la Facultatea de Științe Alimentare, Agricole și ale Resurselor Naturale.

Aceasta a subliniat și importanța evaluării alimentelor nu doar prin prisma sănătății fizice, ci și în contextul sănătății mintale.

Prin urmare, rezultatele nu reprezintă un motiv pentru a înlocui tratamentele recomandate pentru anxietate sau depresie cu kombucha. Ele indică o posibilă direcție de cercetare, care trebuie verificată prin studii suplimentare.

Kombucha, iaurtul și varza murată, în atenția cercetătorilor

Kombucha nu este singurul aliment fermentat care prezintă interes pentru cercetarea microbiomului intestinal. Iaurtul și varza murată sunt alte exemple de alimente care pot furniza microorganisme în alimentație.

Andres Gomez, profesor asociat la aceeași facultate, a explicat că alimentele fermentate pot contribui la aportul de microorganisme benefice și că cercetările asupra acestora ar putea ajuta la înțelegerea legăturilor dintre alimentație, sănătatea fizică și cea mintală.

Acest lucru nu înseamnă că toate alimentele fermentate au aceleași efecte sau că beneficiile observate într-un experiment pot fi generalizate automat la oameni. Compoziția alimentelor, microorganismele pe care le conțin și dieta generală pot influența rezultatele.

Ce urmează să cerceteze oamenii de știință

Cercetătorii intenționează să valideze rezultatele prin teste comportamentale suplimentare pe șoareci și să investigheze mai amănunțit modalitățile prin care intestinul și microbiomul intestinal transmit semnale către creier în urma consumului de alimente fermentate.

Până când vor exista dovezi suplimentare, kombucha rămâne o băutură fermentată studiată pentru posibilele sale efecte asupra microbiomului și a comportamentului, nu un tratament dovedit pentru problemele de sănătate mintală.

Sursa: Noor E. Huma și colab., Effects of kombucha on gut microbiome and neuroactive potential across diets: Associations with reduced anxiety- and depression-like behaviors in mice, Food Bioscience (2026). DOI: 10.1016/j.fbio.2026.110017.