6 alimente fermentate vii, "aur pentru digestie și intestine"

Fermentarea alimentelor este o practică milenară care astăzi revine în atenție datorită beneficiilor pentru sănătate, în special pentru flora intestinală.

Consumate regulat, în forma lor "vie", alimentele fermentate pot avea efecte pozitive asupra sănătății digestive, însă nu sunt un panaceu. Ca în orice, echilibrul și varietatea sunt cheia.

Citește și

Ulei esențial de tămâie: 6 beneficii uimitoare

Ce sunt alimentele fermentate?

Fermentarea presupune folosirea bacteriilor pentru a descompune materia organică. Exemple comune sunt:

• Iaurtul (din lapte)
• Varza murată și kimchi (varză fermentată)
• Chefirul și kombucha (băuturi bogate în probiotice)
• Sosul de soia și sosurile de pește (din Asia)
• Pâinea cu maia

Citește și

Fructul care ascunde beneficii uimitoare pentru inimă și sănătate

Alimente fermentate - beneficii pentru sănătate

Alimentele fermentate "vii" (care conțin bacterii probiotice active, precum lactobacilii) pot susține echilibrul microbiomului intestinal.

Pot contribui la întărirea sistemului imunitar și la o digestie mai bună.

Studii recente explorează chiar potențialul probioticelor de a combate efectele microplasticelor asupra stomacului.

! Atenție ! Nu toate alimentele fermentate conțin bacterii benefice. De exemplu, în alcool sau oțet, bacteriile mor în timpul procesului.

Ce a înseamnat fermentarea în istorie

Citește și

Ce să faci dacă te-a mușcat un câine - al tău sau al altcuiva

Primele dovezi de fermentare datează de acum 13.000 de ani (bere din cereale în Levant).

Vinuri timpurii erau produse în China din orez, miere și fructe acum 9.000 de ani.

Sosurile de pește fermentat (precum garum-ul roman) erau delicatese în Antichitate.

Varza murată și kimchi au devenit populare în Europa și Asia începând cu secolele XVI–XVII.

Kimchi-ul coreean, așa cum îl știm azi (cu varză și ardei iute), s-a dezvoltat abia în perioada de după schimburile Columbiene, potrivit Reuters.