Uite ce trebuie să știi cu adevărat despre lapte. Adevărul despre laptele de vacă pe care-l bem. Cât lapte ar trebui să avem în alimentație?
Alegerea laptelui nu mai înseamnă doar “integral sau degresat”. La rafturile fiecărui magazin găsim zeci de variante de lapte, fie lactate, fie alternative vegetale, dar diferența dintre ele contează pentru sănătate.
Laptele este considerat o proteină completă deoarece conține toți cei 9 aminoacizi esențiali. Proteina din lapte este formată în principal din:
cazeină (aprox. 70 - 80%)
zer/whey (aprox. 20%)
Zerul include aminoacizi cu lanț ramificat (leucină, izoleucină, valină), despre care textul menționează că pot fi utili pentru construirea masei musculare, prevenirea pierderii musculare și susținerea efortului.
Recomandarea prezentată este ca 8% din alimentație să fie formată din lactate și alternative (lapte, iaurt, brânză și variante non-lactate).
Lactatele sunt principala sursă de calciu, iar necesarul menționat este de 700 mg/zi pentru funcții importante ale organismului și pentru oase și dinți sănătoși. În alternativele vegetale, calciul nu e natural, ci trebuie adăugat.
Ei bine, în general, laptele de vacă este mai accesibil decât alte alternative de lapte și este o sursă bună de calciu.
Dezavantajul la lapte este conținutul de grăsimi saturate, un tip de grăsime pe care mulți îl consumă deja în exces.
Chiar dacă laptele nu este foarte gras și cel integral are chiar în jur de 4% grăsime, dacă îl bei des, aportul de grăsime se adună.
Dacă ești obișnuit cu laptele integral, poți trece întâi la semi-degresat, pentru că are cam jumătate din grăsime și un gust și o consistență apropiată de laptele normal.
Dar dacă laptele degresat ți se pare prea subțire, există varianta de 1%.
Consumul de lapte este asociat cu un risc mai mic de pierdere musculară odată cu înaintarea în vârstă, iar un aport mai mare de lactate este corelat cu masă musculară totală mai mare și performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.
De asemenea, unele studii arată că laptele consumat după antrenament poate reduce afectarea musculară, susține repararea musculară și scade febra musculară.
Mai mult, legătura dintre lapte și oase este pusă pe seama combinației de nutrienți implicați în menținerea structurii osoase: calciu, fosfor, potasiu, proteine, vitamina D și (în unele produse lactate integrale provenite din hrănire cu iarbă) vitamina K2.
Includerea laptelui și a lactatelor este asociată cu risc mai mic de osteoporoză și fracturi, mai ales la vârstnici. Proteina este subliniată ca importantă pentru os, fiind descrisă ca o componentă semnificativă a structurii osoase, potrivit Healthline.
