Alimentele despre care mulți cred că cresc glicemia nu au același efect ca orezul sau cartofii. Dr. Ancuța Leonte explică diferențele.
Lintea, fasolea, năutul, soia și edamamele conțin carbohidrați, dar acest lucru nu înseamnă că au același efect asupra glicemiei ca orezul sau cartofii. Dr. Ancuța Leonte, medic diabetolog, explică de ce leguminoasele au un profil nutrițional diferit și ce rol au fibrele, proteinele și amidonul rezistent.
Cantitatea de carbohidrați este doar unul dintre elementele care contează atunci când analizăm efectul unui aliment asupra glicemiei.
"Să spui că lintea sau fasolea îți cresc glicemia la fel ca orezul sau cartoful doar pentru că au cam aceeași cantitate de carbohidrați, e ca și cum ai compara o gogoașă cu o conopidă", explică dr. Ancuța Leonte, medic diabetolog, pe pagina sa de Instagram.
Potrivit medicului, leguminoasele vin cu fibre, proteine vegetale și amidon rezistent. Aceste componente pot influența modul în care carbohidrații sunt absorbiți și pot contribui la un răspuns glicemic mai stabil.
"Leguminoasele sunt un paradox frumos. Au carbohidrați, da, dar vin la pachet cu fibre dense, proteine vegetale și amidon rezistent, adică hrănesc bacteriile bune și stabilizează glicemia", mai explică medicul diabetolog.
Diferențele dintre leguminoase apar și atunci când sunt comparate valorile nutriționale.
"Edamamele și soia fiartă conțin cantitatea cea mai scăzută de carbohidrați, sub 10 grame la 100 grame adică mai puțin decât într-o felie de pâine. Lintea și fasolea urcă spre 20 grame, echivalentul a jumătate de cartof iert, iar năutul este cel mai bogat din categorie cu 27 grame cât 3-4 linguri de orez alb", explică dr. Ancuța Leonte.
Fibrele reprezintă un alt avantaj important al leguminoaselor. Fasolea neagră ajunge la aproximativ 9 grame de fibre la 100 de grame. Lintea și năutul oferă, la rândul lor, peste 7 grame.
"Când vorbim de fibre, fasolea neagră conduce detașat cu 9 grame cât ai obține din aproximativ 300 grame de legume, urmată de linte și năut, ambele cu peste 7 grame", subliniază medicul.
Fibrele pot încetini absorbția carbohidraților și contribuie la senzația de sațietate.
La capitolul proteine, soia se află pe primul loc dintre alimentele menționate de medic.
"La proteine, soia este liderul absolut, 17 grame la 100 grame, echivalentul unei porții de 80 grame de piept de pui. Edamamele urmează cu 12 grame cât două albușuri de ou, iar lintea și fasolea oferă 8 grame de proteine, aproximativ cât 100 grame de iaurt grecesc", remarcă dr. Ancuța Leonte.
Astfel, o porție de leguminoase nu aduce doar carbohidrați. Ea oferă și proteine și fibre, două componente importante într-o alimentație echilibrată.
Și cantitatea de zaharuri diferă de la un aliment la altul. Mazărea și năutul se află în partea de sus a clasamentului prezentat de medic.
"Când vine vorba de zaharuri, mazărea și năutul sunt cele mai dulci. Cu un cub de zahăr la suta de grame. La capitolul amidon, năutul conduce cu 17 grame, urmat de fasole cu 14 grame, dar nu uita că este un amidon deja retrograd, care se absoarbe diferit față de amidonul din cartofi", atrage atenția dr. Ancuța Leonte.
Un detaliu important este și modul în care sunt consumate aceste alimente.
"Dacă le consumați reci, efectul de încetinire a absorpției crește și mai mult", explică dr. Ancuța Leonte, medic diabetolog, pe pagina sa de Facebook.
