Ce este sindromul apusului de soare? Acad. Vlad Ciurea explică de ce pacienții cu boli neurodegenerative devin agitați noaptea și ce pot face aparținătorii.
Tulburările de somn reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru persoanele care suferă de afecțiuni neurodegenerative. Schimbările de comportament din timpul nopții nu doar că epuizează pacientul, dar ridică probleme majore și pentru aparținători.
Reputatul medic neurochirurg acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea explică mecanismele din spatele acestor stări de agitație nocturnă și impactul devastator pe care lipsa de odihnă îl are asupra creierului.
Pentru mulți pacienți, lăsarea serii declanșează o stare de anxietate profundă, cunoscută în termeni medicali și sub numele de sindromul sundowning (sindromul apusului de soare). Gândurile repetitive, grijile legate de propria stare de sănătate și frica pentru cei dragi devin copleșitoare în liniștea nopții, potrivit Alzheimer’s Association.
"Persoanele cu boli neurodegenerative sunt mai active noaptea pentru că au o stare de insomnie și ca să le trecă gândurile despre propria boală, despre familie, se îngrijorează, au vise, coșmaruri, stări de tensiune, se trezesc transpirați, se trezesc cu insomnia și creierul nu se odihnește", a explicat acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea, în exclusivitate pentru DC Medical.
Somnul reprezintă perioada în care creierul se curăță de toxine și își resetează funcțiile cognitive. În absența acestei perioade de refacere, degradarea neuronală se accelerează. Un creier privat de odihnă își pierde capacitatea de concentrare, iar stările de confuzie din timpul zilei devin mult mai acute.
"Un creier neodihnit este un creier epuizat", avertizează acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
Atunci când insomnia este însoțită de coșmaruri și transpirații nocturne, corpul secretă o cantitate excesivă de cortizol (hormonul stresului).
Acest dezechilibru menține organismul într-o alertă permanentă și blochează accesul la etapele de somn profund (REM și non-REM), esențiale pentru supraviețuirea celulelor nervoase.
Îngrijirea unui pacient cu boli neurodegenerative reprezintă o misiune dificilă, însă gestionarea corectă a odihnei poate aduce liniștea necesară în fiecare cămin. Pentru a reduce stările de tensiune nocturnă, medicii recomandă o serie de măsuri simple care restabilesc echilibrul interior al bolnavului.
Respectarea unor ore fixe pentru culcare și trezire funcționează ca o ancoră zilnică, deoarece îi oferă pacientului un sentiment de siguranță și stabilizează ceasul biologic. În aceeași măsură, expunerea la razele soarelui pe timpul zilei combinată cu reducerea surselor de lumină albastră seara reglează în mod natural hormonii somnului.
De asemenea, plimbările ușoare în prima parte a zilei consumă energia fizică în exces și pregătesc organismul pentru un repaus binemeritat. Tot în scopul protecției, eliminarea cafelei, a ceaiului negru sau a meselor copioase înainte de culcare previne agitația și asigură o noapte calmă, potrivit Mayo Clinic.
În final, controlul somnului în aceste afecțiuni complexe rămâne un test de răbdare pentru întreaga familie. Adesea apar necesități pentru ajustări terapeutice realizate direct cu medicul specialist, singurul capabil să configureze un plan eficient de suport pentru un creier atât de vulnerabil.
