Ce este tricloretilena și cum poate influența riscul de Parkinson

Un compus chimic industrial, utilizat pe scară largă timp de peste o sută de ani, revine în atenția comunității științifice ca un factor de risc major pentru sănătatea publică. Studiile recente indică faptul că tricloretilena (TCE) nu este doar un poluant persistent, ci și un declanșator probabil pentru boala Parkinson, afecțiunea neurologică cu cea mai rapidă creștere la nivel global.

Ce este tricloretilena și unde se găsește

Tricloretilena este un solvent utilizat intens începând cu secolul trecut în diverse industrii. De la degresarea metalelor și curățarea chimică a hainelor, până la decafeinizarea cafelei în anii '70, această substanță a făcut parte din viața cotidiană a milioane de oameni. Deși producția a scăzut în ultimele decenii, moștenirea sa ecologică rămâne o amenințare activă.

În prezent, TCE se regăsește în:

• Pânza freatică: Substanța s-a infiltrat în rezervele de apă subterană din numeroase regiuni.
• Aerul din clădiri: Prin procesul de "intruziune a vaporilor", gazele toxice se ridică din sol în case, școli și birouri.
• Situri industriale dezafectate: Fostele curățătorii chimice și fabrici rămân focare de contaminare.

Riscul de Parkinson crește cu 500%

Cercetările publicate în Journal of Parkinson’s Disease trag un semnal de alarmă sever. Datele arată că expunerea la acest produs chimic sporește riscul de diagnostic cu boala Parkinson cu până la 500%. Impactul biologic este direct: TCE pătrunde în creier și distruge mitocondriile din neuronii responsabili pentru producerea de dopamină.

Pierderea acestor neuroni reprezintă cauza principală a simptomelor motorii specifice bolii Parkinson. Mai mult, substanța activează căi biologice corelate cu mutații genetice cunoscute, ceea ce sugerează că factorii de mediu și cei genetici colaborează în declanșarea bolii.

Pericolul invizibil din mediul de lucru

Un studiu de caz realizat în Rochester, New York, demonstrează că nu trebuie să lucrezi într-o fabrică pentru a fi expus. Grupul de cercetare a analizat starea de sănătate a unor avocați care au activat într-o clădire de birouri situată lângă o fostă curățătorie chimică.

Rezultatele au fost îngrijorătoare:

• Rata bolii Parkinson în rândul acestora a depășit semnificativ media națională.
• Cazurile de cancer corelate cu TCE (precum cancerul renal sau limfomul non-Hodgkin) au afectat aproape 20% din personalul studiat.
• Vaporii toxici au migrat prin sol și s-au acumulat în garajul subteran al clădirii, de unde au ajuns în spațiile de lucru.

Provocarea diagnosticării târzii

Una dintre cele mai mari bariere în calea prevenirii este intervalul lung de timp dintre expunere și apariția simptomelor. Boala Parkinson se dezvoltă adesea la zeci de ani după ce o persoană a intrat în contact cu tricloretilena. Acest "decalaj silențios" face dificilă identificarea sursei exacte a contaminării pentru pacienții de astăzi.

Spre deosebire de radon, pentru care testarea locuințelor a devenit o practică standard, verificarea prezenței TCE în aerul interior este încă rară. Experții solicită acum implementarea unor sisteme de atenuare a vaporilor similare cu cele folosite pentru gazele radioactive naturale.