Ce se întâmplă în creier după 60 de ani. Un studiu schimbă ce se credea despre neuroni

Ce trebuie să știi

• Creierul poate produce neuroni noi și la vârste înaintate, inclusiv după 60 de ani, în special în hipocamp, zona implicată în memorie și învățare.
• La persoanele cu Alzheimer, formarea neuronilor noi este mult redusă, iar modificările apar chiar în fazele foarte timpurii ale bolii.
• SuperAgers au avut aproape de două ori mai mulți neuroni imaturi decât alți vârstnici, ceea ce poate explica parțial reziliența lor cognitivă.
• Descoperirea nu înseamnă că există deja un tratament care "regenerează" creierul, dar deschide o posibilă direcție pentru viitoare terapii împotriva bolilor neurodegenerative.

Una dintre cele mai importante întrebări din neuroștiințe pare să primească un răspuns tot mai clar. Creierul uman continuă să producă neuroni noi și la vârsta adultă, inclusiv la persoanele în vârstă.

Concluzia aparține unui studiu publicat în prestigioasa revistă Nature, care oferă unele dintre cele mai solide dovezi de până acum privind existența neurogenezei adulte în hipocamp, regiunea responsabilă pentru memorie și învățare.

Descoperirea schimbă o teorie predată decenii la rând în manualele de biologie, potrivit căreia oamenii se nasc cu un număr fix de neuroni, iar pierderea acestora este ireversibilă.

Cum au demonstrat cercetătorii că apar neuroni noi

Echipa internațională a analizat aproape 356.000 de nuclei celulari proveniți din hipocampuri umane recoltate post-mortem.

Au fost incluse mai multe categorii de persoane:

• tineri cu memorie normală;
• adulți vârstnici sănătoși;
• persoane aflate în stadii preclinice ale bolii Alzheimer;
• pacienți diagnosticați cu Alzheimer;
• SuperAgers, persoane foarte în vârstă care păstrează o memorie comparabilă cu cea a unor oameni cu zeci de ani mai tineri.

Cu ajutorul tehnologiilor moderne de secvențiere unicelulară și al analizelor multiomice, cercetătorii au identificat celule stem neurale, neuroblaști și neuroni imaturi, ceea ce susține existența unui proces continuu de formare a neuronilor.

Analizele moleculare au arătat și traseul complet al dezvoltării acestor celule, de la celulele stem până la neuronii maturi.

Ce au descoperit la persoanele cu Alzheimer

Rezultatele au evidențiat diferențe importante între grupurile analizate. La persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer, dar și la cele aflate în fazele foarte timpurii ale bolii, numărul neuroblaștilor și al neuronilor imaturi a fost mult mai redus.

În schimb, în cazul SuperAgers, cercetătorii au observat aproape dublul numărului de neuroni imaturi comparativ cu vârstnicii obișnuiți. Aceștia prezentau și o semnătură moleculară asociată cu reziliența cognitivă.

Autorii studiului consideră că modificările epigenetice, care controlează activitatea genelor implicate în neurogeneză, joacă un rol esențial în aceste diferențe.

Ce impact are descoperirea pentru români

Rezultatele nu înseamnă că medicina poate regenera creierul în viitorul apropiat și nici că boala Alzheimer va avea curând un tratament curativ.

Importanța studiului este însă majoră. Dacă neurogeneza persistă pe tot parcursul vieții, cercetătorii pot dezvolta în viitor terapii care să stimuleze acest proces sau să îl protejeze înainte ca bolile neurodegenerative să producă leziuni ireversibile.

Pentru România, unde numărul persoanelor cu demență este în creștere pe fondul îmbătrânirii populației, astfel de cercetări pot deschide noi direcții pentru diagnostic precoce, prevenție și tratamente personalizate.

În același timp, studiul oferă argumente suplimentare pentru investiții în cercetarea fundamentală și în dezvoltarea tehnologiilor moderne de analiză a creierului.

România contribuie la cercetarea bolilor neurodegenerative

Potrivit informațiilor prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, România are mai multe echipe care studiază mecanismele îmbătrânirii creierului și ale bolilor neurodegenerative.

La București, grupul coordonat de profesorul Bogdan O. Popescu desfășoară de peste două decenii cercetări asupra bolii Alzheimer și asupra modificărilor produse în hipocamp.

La Cluj-Napoca, cercetătorii coordonați de Gabriel Balmus analizează mecanismele prin care neuronii își protejează ADN-ul și modul în care aceste procese influențează îmbătrânirea cerebrală.

Tot la Cluj, profesorul Dafin Mureșanu dezvoltă proiecte dedicate neuroprotecției și neurorecuperării.

La Iași, echipe din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" și al filialei Academiei Române studiază mecanisme implicate în boala Alzheimer, boala Parkinson, memorie și neurofarmacologie.

Ce lipsește încă în România

Autorii studiului din Nature au folosit tehnologii foarte avansate de secvențiere unicelulară și analize multiomice pentru demonstrarea neurogenezei adulte.

O astfel de direcție de cercetare nu este încă dezvoltată în România la aceeași scară.

Cu toate acestea, cercetători români precum Sergiu Pașca și Radu Aricescu au contribuții recunoscute la nivel internațional în domeniul neuroștiințelor și al biologiei creierului.

O descoperire care schimbă modul în care privim creierul

Studiul nu promite un tratament imediat pentru bolile neurodegenerative. El schimbă însă perspectiva asupra creierului uman. În locul unui organ considerat incapabil să producă neuroni noi după copilărie, cercetarea descrie un creier care își păstrează, chiar și la vârste înaintate, o capacitate remarcabilă de adaptare și reorganizare.

Această schimbare de perspectivă poate influența viitoarele strategii de prevenție, diagnostic și tratament pentru unele dintre cele mai importante boli neurologice ale secolului.