Grăsimea viscerală, cunoscută drept "burtă ascunsă", nu doar afectează silueta, ci și accelerează îmbătrânirea creierului.
Persoanele cu mai multă masă musculară și cu mai puțină grăsime viscerală, cunoscuta "grăsime ascunsă" din abdomen, tind să aibă creiere biologic mai tinere. Concluzia vine dintr-un studiu care va fi prezentat la întâlnirea anuală a Radiological Society of North America (RSNA), unde specialiștii au analizat imagini RMN ale corpului și creierului a peste 1.100 de adulți sănătoși.
"Corpurile mai sănătoase, cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime ascunsă, sunt asociate cu creiere mai tinere. Iar un creier mai tânăr înseamnă risc redus pentru boli neurodegenerative, precum Alzheimer", explică autorul principal, dr. Cyrus Raji, radiolog și neurolog la Washington University School of Medicine, potrivit Radiological Society of North America.
Cercetarea a analizat vârsta biologică a creierului, un indicator calculat cu ajutorul inteligenței artificiale pe baza imagisticii structurale RMN. În paralel, RMN-urile corporale au măsurat masa musculară, grăsimea viscerală și grăsimea subcutanată.
Rezultatele au fost clare: doar grăsimea viscerală – cea care se acumulează adânc în abdomen, printre organe – se corelează cu îmbătrânirea accelerată a creierului. Grăsimea subcutanată, de sub piele, nu a avut această legătură.
"Acest studiu arată că masa musculară și nivelul grăsimii viscerale sunt adevărați biomarkeri ai stării de sănătate a creierului", precizează dr. Raji.
În cadrul studiului, 1.164 de adulți, cu o vârstă medie de 55 de ani, au fost analizați prin tehnici avansate de imagistică. Inteligența artificială a calculat automat proporția dintre mușchi și grăsimea viscerală, corelând aceste date cu vârsta estimată a creierului.
Cei cu raport crescut grăsime viscerală–masă musculară aveau creiere mai "bătrâne". Cei cu masă musculară mai mare prezentau imagini cerebrale considerate biologic mai tinere.
Specialiștii subliniază că aceste obiective sunt realizabile prin intervenții simple: exerciții de forță, activitate fizică regulată, dietă echilibrată și monitorizare medicală.
"Pierde grăsimea viscerală, dar păstrează mușchii. Acesta este idealul pentru un creier sănătos", spune dr. Raji.
Tot el arată că RMN-ul corporal și evaluarea vârstei cerebrale prin AI pot deveni instrumente utile pentru personalizarea programelor de intervenție.
Cercetătorii atrag atenția asupra unor efecte secundare ale medicamentelor GLP-1 (precum Ozempic), utilizate pe scară largă pentru slăbit. Acestea pot induce nu doar pierderea de grăsime, ci și de masă musculară, un aspect care ar putea afecta sănătatea cerebrală.
Noua cercetare ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii mai "inteligente", care să reducă prioritar grăsimea viscerală și să protejeze masa musculară.
Sănătatea corpului și sănătatea creierului sunt mult mai conectate decât credeam. Modelele de inteligență artificială care analizează combinația dintre mușchi, grăsime și structura creierului ar putea deveni curând instrumente-cheie în medicina preventivă.
"Studiul nostru oferă bazele pentru dezvoltarea unor tratamente care să optimizeze atât compoziția corporală, cât și funcțiile cerebrale. Când protejezi mușchii și reduci grăsimea viscerală, îți protejezi și creierul", spune dr. Raji.
