Lucrul care ne afectează creierul. Duce la Alzheimer

Problemele financiare pe termen lung pot accelera îmbătrânirea creierului. Anii petrecuți sub presiunea dificultăților financiare pot avea consecințe asupra creierului, chiar dacă efectele devin vizibile abia la mijlocul vieții sau la bătrânețe. 

Un nou studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL) arată că persoanele care s-au confruntat timp îndelungat cu venituri mici sau cu probleme financiare au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive și au prezentat semne de îmbătrânire accelerată a creierului.

Rezultatele au fost publicate în revista Innovation in Aging.

Dificultățile financiare acumulate afectează sănătatea creierului

Studiul a inclus 2.759 de adulți din Marea Britanie, participanți la MRC National Survey of Health and Development, cunoscut și sub numele de cohorta britanică din 1946. Cercetătorii au analizat date colectate timp de mai multe decenii pentru a înțelege impactul pe termen lung al situației financiare asupra funcției cognitive.

Persoanele care au avut în mod constant venituri reduse sau au trecut prin dificultăți financiare repetate în perioada adultă timpurie și la mijlocul vieții au obținut scoruri mai mici la testele cognitive efectuate la vârsta de 53 de ani.

În plus, participanții care au efectuat investigații RMN între 69 și 71 de ani au prezentat o sănătate cerebrală mai slabă, inclusiv un grad mai mare de atrofie cerebrală.

Asocierile au rămas valabile chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori care pot influența sănătatea creierului, precum nivelul intelectual din copilărie, educația sau dezavantajele sociale din primii ani de viață.

Nu episoadele izolate, ci anii de dificultăți contează

Autorul principal al studiului, dr. Jacques Wels, din cadrul Unității pentru Sănătate și Îmbătrânire pe Parcursul Vieții de la UCL, afirmă că durata problemelor financiare are o importanță mai mare decât existența unor episoade ocazionale.

"Cele mai multe studii despre îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare într-un singur moment al vieții. Studiul nostru, bazat pe date colectate timp de mai multe decenii, ne permite să observăm că acumularea dificultăților financiare de-a lungul anilor se asociază cu cele mai nefavorabile rezultate asupra sănătății cognitive, nu episoadele izolate de adversitate", a declarat dr. Jacques Wels.

La rândul său, profesorul Praveetha Patalay, coautor al cercetării, consideră că măsurile sociale ar putea avea beneficii și asupra sănătății creierului.

"Rezultatele noastre sugerează că sprijinirea persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea contribui și la prevenirea declinului cognitiv și a unor cazuri de demență în viitor", a spus profesorul Praveetha Patalay.

Unele persoane sunt mai vulnerabile

Legătura dintre dificultățile financiare și sănătatea cerebrală precară a fost mai puternică în cazul bărbaților, al persoanelor care au crescut în condiții socioeconomice dificile și al celor care poartă varianta genetică APOE-ε4, cunoscută pentru asocierea cu un risc mai mare de boală Alzheimer.

Bărbații care au trecut prin perioade îndelungate de dificultăți financiare au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive efectuate la 53 de ani decât femeile cu experiențe similare.

Autorii cred că diferențele pot avea mai multe explicații. Printre acestea se numără frecvența mai mare a fumatului și consumului excesiv de alcool în rândul bărbaților aflați în situații dificile, dar și nivelul mai ridicat de stres financiar. Participanții la studiu s-au născut în 1946, într-o perioadă în care bărbații reprezentau, în majoritatea familiilor, principalii susținători financiari.

Cum poate stresul financiar să afecteze creierul

Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme care pot explica această asociere.

Stresul cronic poate favoriza inflamația, un proces implicat în accelerarea îmbătrânirii creierului. În același timp, preocuparea permanentă pentru bani solicită resursele cognitive și reduce capacitatea creierului de a face față altor activități mentale.

Studiul a evidențiat și un rezultat aparent surprinzător. Deși participanții cu dificultăți financiare au avut performanțe cognitive mai slabe la 53 de ani, ritmul de scădere a memoriei între 53 și 69 de ani a fost mai lent.

Autorii explică faptul că aceste persoane ar fi putut pierde deja o parte importantă din funcția cognitivă înainte de prima evaluare, ceea ce a făcut ca declinul ulterior să pară mai redus comparativ cu cei care nu s-au confruntat cu probleme financiare persistente.

Cum au evaluat cercetătorii situația financiară

Veniturile gospodăriilor au fost analizate la vârstele de 26, 43 și 53 de ani. Participanții au fost încadrați în categoria veniturilor mici persistente dacă s-au aflat de cel puțin două ori în ultimii 20% ai distribuției veniturilor din cohortă. Aproximativ 16% dintre participanți s-au încadrat în această categorie.

Dificultățile financiare au fost evaluate prin întrebări referitoare la posibilitatea de a trăi din veniturile disponibile și la problemele întâmpinate la plata facturilor. Persoanele care au depășit pragul stabilit pentru dificultăți financiare în cel puțin două evaluări efectuate între 36 și 53 de ani au fost considerate expuse unui stres financiar persistent. Acest grup a reprezentat aproximativ 12% dintre participanți.

Testele cognitive au evaluat memoria verbală și viteza de procesare a informațiilor, iar investigațiile RMN au permis măsurarea gradului de atrofie cerebrală și a dilatării ventriculilor, modificări considerate indicatori ai sănătății creierului la vârste înaintate.