Un studiu realizat pe peste 5.300 de adulți arată o legătură puternică între migrenă și tulburările de somn. Persoanele cu migrenă au raportat mai frecvent un somn de slabă calitate și au prezentat o tendință către un cronotip mai târziu.
64,1% dintre persoanele cu migrenă din studiu au prezentat probleme de somn, față de 38,7% dintre participanții fără dureri de cap.
Persoanele cu migrenă au avut scoruri mai slabe la toate componentele calității somnului analizate.
Migrena a fost asociată cu crize mai frecvente, dizabilitate mai mare, stres și anxietate mai ridicate atunci când somnul era de calitate slabă.
Persoanele cu migrenă au prezentat mai des un cronotip de seară, însă cercetătorii subliniază că acest lucru nu demonstrează că statul până târziu provoacă migrena.
Somnul și migrena par să formeze un cerc în care cele două probleme se pot influența reciproc. Aceasta este una dintre concluziile celui mai amplu studiu național polonez dedicat relației dintre somn, cronotip și tulburările de cefalee.
Cercetătorii conduși de dr. Marta Waliszewska-Prosół, de la Universitatea de Medicină din Wrocław, au analizat datele a 5.311 adulți. Dintre aceștia, 1.523 aveau migrenă, 2.366 prezentau cefalee de tip tensional, iar 209 aveau cefalee neclasificată. Alți 1.213 participanți au declarat că nu au avut dureri de cap în ultimele 12 luni.
Studiul a fost publicat în revista The Journal of Headache and Pain și a urmărit nu doar existența migrenei, ci și modul în care aceasta se asociază cu somnul și cu ritmul biologic al organismului.
Cea mai evidentă diferență dintre participanți a apărut atunci când cercetătorii au analizat calitatea somnului.
Probleme de somn au fost identificate la 64,1% dintre persoanele cu migrenă, comparativ cu 38,7% dintre cele fără dureri de cap. În cazul participanților cu cefalee de tip tensional, proporția a fost de 45,4%.
Pentru evaluare a fost utilizat Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI), un instrument care analizează mai multe aspecte ale somnului: cât timp îi ia unei persoane să adoarmă, cât doarme efectiv, eficiența somnului, trezirile nocturne și modul în care lipsa unui somn bun afectează funcționarea din timpul zilei.
Persoanele cu migrenă au obținut rezultate mai slabe decât participanții fără dureri de cap la toate aceste componente.
Diferențele au rămas semnificative chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, locul de reședință, nivelul de educație, starea civilă și ocupația.
Potrivit cercetătorilor, relația dintre cele două nu pare să fie una simplă, în care un singur factor îl determină pe celălalt.
„Proporția semnificativ mai mare de persoane cu probleme de somn în rândul pacienților cu migrenă, comparativ cu grupul de control, confirmă faptul că tulburările de somn reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale acestei afecțiuni”, afirmă dr. Marta Waliszewska-Prosół.
Cercetătoarea descrie relația drept una bidirecțională. Pe de o parte, un somn de calitate slabă poate favoriza apariția mai frecventă a crizelor de migrenă și poate afecta calitatea vieții. Pe de altă parte, migrena și simptomele sale pot face mai dificilă adormirea și pot favoriza trezirile în timpul nopții.
Mai mult, atât somnul insuficient, cât și somnul excesiv pot crește susceptibilitatea la durere la unele persoane.
Cercetătorii au observat că, în rândul persoanelor care aveau migrenă, o calitate mai slabă a somnului era asociată cu o povară mai mare a bolii.
Mai exact, problemele de somn au fost asociate cu crize mai frecvente, un nivel mai ridicat de dizabilitate, mai mult stres și anxietate și o satisfacție mai redusă față de viață.
Cea mai puternică asociere a fost observată între calitatea slabă a somnului și o calitate mai redusă a vieții.
Asta înseamnă că, în cazul unei persoane cu migrenă, discuția despre boală nu ar trebui să se limiteze la frecvența durerilor de cap. Ora la care adoarme, cât de des se trezește în timpul nopții și cât de odihnită se simte dimineața pot fi, de asemenea, informații relevante pentru medic.
Există și o explicație biologică plauzibilă pentru această legătură.
Migrena și somnul implică mecanisme care se suprapun la nivelul creierului. Un rol important îl are hipotalamusul, o regiune cerebrală implicată în reglarea ritmurilor circadiene, dar și în mecanismele asociate percepției durerii.
De asemenea, o serie de neurotransmițători participă atât la reglarea ciclului somn–veghe, cât și la modul în care sistemul nervos procesează durerea.
„Rezultatele evidențiază faptul că somnul joacă un rol fundamental în fiziopatologia migrenei și că evaluarea somnului și îmbunătățirea igienei somnului ar trebui să devină o parte standard a îngrijirii pacienților”, subliniază Waliszewska-Prosół.
Cercetătorii au analizat și cronotipul, adică preferința naturală a unei persoane pentru anumite ore de somn și activitate.
„Ciocârliile” sunt persoanele cu un cronotip matinal. Ele tind să adoarmă și să se trezească mai devreme și să fie mai active în prima parte a zilei.
La polul opus se află persoanele cu cronotip de seară, denumite uneori „sotnițe”. Acestea tind să adoarmă mai târziu și să aibă un nivel mai ridicat de activitate spre seară și noapte.
În studiul polonez, grupul cu migrenă a prezentat o deplasare către un cronotip mai târziu. Doar 24,9% dintre persoanele cu migrenă erau încadrate în categoria matinală, comparativ cu 39,1% dintre persoanele fără dureri de cap.
Totuși, rezultatul trebuie interpretat cu atenție.
Cercetătorii nu spun că persoanele care se culcă târziu dezvoltă automat migrenă. Diferențele dintre grupuri au fost relativ mici, iar legăturile dintre scorul cronotipului și indicatorii clinici ai migrenei au fost slabe.
Această precizare este importantă deoarece rezultatele studiului pot fi ușor interpretate greșit.
Faptul că persoanele cu migrenă au prezentat mai frecvent un cronotip de seară reprezintă o asociere, nu o dovadă că programul de somn cauzează boala.
Cercetătorii consideră însă că observația poate indica existența unor mecanisme neurobiologice comune. Dereglările hipotalamice și modificările neurotransmițătorilor implicați în reglarea ceasului biologic și în procesarea durerii ar putea contribui la această asociere.
„Relația este mai complexă, deși studiul arată clar că persoanele cu migrenă prezintă o deplasare semnificativă către un cronotip de seară”, explică Waliszewska-Prosół.
Autorii consideră că evaluarea somnului ar trebui să facă parte în mod obișnuit din discuția medicală cu persoanele care suferă de migrenă.
Nu este vorba doar despre numărul de ore dormite. Contează și dificultatea de a adormi, trezirile repetate, eficiența somnului și efectele lipsei de odihnă asupra activității din timpul zilei.
Îmbunătățirea igienei somnului poate reprezenta, astfel, o componentă importantă a abordării generale a migrenei. Studiul nu demonstrează însă că îmbunătățirea somnului va preveni singură crizele și nici că un program de somn târziu este cauza migrenei.
Cercetarea a fost una transversală, ceea ce înseamnă că datele au fost analizate la un anumit moment și nu pot demonstra ce apare primul: tulburarea somnului sau agravarea migrenei.
În plus, informațiile despre somn și severitatea migrenei au fost obținute prin chestionare completate de participanți. Nu au fost utilizate metode obiective de monitorizare, precum polisomnografia.
Prin urmare, sunt necesare studii longitudinale care să urmărească participanții pe perioade mai lungi și să folosească metode obiective de măsurare a somnului.
Mesajul principal al cercetării este însă clar: somnul nu pare să fie un detaliu secundar în cazul migrenei. Calitatea lui este strâns asociată cu modul în care se manifestă boala și cu impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.
Karol Marschollek et al., Sleep quality and chronotype in primary headache disorders: a population-based nationwide study of 5,311 Polish adults, The Journal of Headache and Pain, 2026. DOI: 10.1186/s10194-026-02425-9.
