Nas înfundat, secreții nazale, presiune în zona feței și episoade repetate de sinuzită. Dacă aceste simptome apar în fiecare an, aproximativ în aceeași perioadă, este posibil ca problema să nu fie doar o infecție.
Alergiile și sinuzita pot avea simptome asemănătoare: nas înfundat, secreții nazale, presiune facială și diminuarea mirosului.
Alergiile pot favoriza infecțiile sinusurilor, deoarece inflamația îngreunează eliminarea mucusului și poate facilita blocarea secrețiilor.
Patru sau mai multe episoade de sinuzită acută într-un an pot indica rinosinuzită acută recurentă (RARS), mai ales dacă între episoade simptomele dispar complet.
Antibioticele nu tratează alergiile sau infecțiile virale. Identificarea cauzei reale este esențială pentru alegerea unui tratament eficient.
Dacă te confrunți cu probleme sinusale în fiecare primăvară sau toamnă, ai putea pune totul pe seama răcelilor repetate. Totuși, există o altă explicație care merită luată în calcul: rinita alergică.
Alergiile sezoniere pot provoca congestie nazală, secreții, presiune la nivelul feței și oboseală. În plus, inflamația pe care o produc poate afecta mecanismul natural prin care nasul și sinusurile elimină mucusul. Atunci când secrețiile rămân blocate, bacteriile se pot înmulți, favorizând apariția unei infecții.
O analiză publicată în 2026 în revista Current Otorhinolaryngology Reports a evidențiat o asociere importantă între alergii și infecțiile sinusurilor care reapar frecvent.
Autorii au constatat că între 29% și 57% dintre adulții cu rinosinuzită acută recurentă sufereau și de rinită alergică, cunoscută popular drept febra fânului.
Rezultatele atrag atenția asupra unui aspect important: uneori, ceea ce pare a fi o succesiune de infecții poate avea la bază o alergie netratată sau insuficient controlată.
De multe ori, totul începe cu o răceală obișnuită. Virusul inflamează mucoasa nazală, țesuturile se umflă, iar micile deschideri prin care se drenează sinusurile se îngustează.
În mod normal, mucusul este eliminat în mod natural. Însă, atunci când căile de drenaj sunt blocate, secrețiile se acumulează și creează condiții favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor.
Există mai mulți factori care pot contribui la repetarea acestui proces.
Expunerea frecventă la virusuri este unul dintre ei. Părinții copiilor mici, profesorii, însoțitorii de zbor, persoanele care călătoresc des și cele care petrec mult timp în spații aglomerate au mai multe ocazii de a intra în contact cu virusuri respiratorii.
Un alt factor important este rinita alergică. Inflamația provocată de alergii poate îngreuna circulația mucusului prin nas și sinusuri. Astfel, o răceală aparent banală poate declanșa simptome mai persistente sau poate favoriza apariția unei infecții.
Și anatomia nasului poate avea un rol. Sinusurile maxilare, situate sub obraji, se drenează printr-o deschidere foarte îngustă, de aproximativ 2-3 milimetri. Un sept nazal puternic deviat sau o formațiune anatomică numită concha bullosa, o cavitate plină cu aer în interiorul unei structuri osoase nazale, pot reduce și mai mult spațiul disponibil pentru drenaj.
Nu în ultimul rând, anumite probleme ale sistemului imunitar pot crește susceptibilitatea la infecții repetate. Printre acestea se numără deficiențele de anticorpi, infecția cu HIV sau situațiile în care sistemul imunitar este afectat după un transplant.
Legătura dintre alergii și infecții nu se rezumă doar la faptul că nasul este înfundat și mucusul se elimină mai greu. Există și un posibil mecanism la nivel celular.
O moleculă numită ICAM-1 (molecula de adeziune intercelulară-1) se găsește pe celulele care căptușesc interiorul nasului. Majoritatea rinovirusurilor, responsabile de răceala obișnuită, folosesc această moleculă pentru a pătrunde în celule.
Cercetătorii din Regatul Unit au observat că persoanele cu alergii prezintă o expresie mai ridicată a ICAM-1.
Această observație oferă o posibilă explicație pentru care inflamația alergică ar putea face organismul mai vulnerabil la anumite infecții respiratorii. Cu toate acestea, mecanismul nu înseamnă că orice persoană alergică va dezvolta automat o infecție a sinusurilor.
Una dintre dificultățile diagnosticului este că cele trei afecțiuni pot provoca manifestări asemănătoare. Congestia, secrețiile nazale, presiunea facială și diminuarea mirosului nu sunt suficiente, singure, pentru a stabili cauza.
Un indiciu important este modul în care apar și evoluează simptomele.
Rinita alergică provoacă frecvent strănut repetat, mâncărimi la nivelul nasului, ochilor sau gâtului, lăcrimare și secreții nazale transparente. Simptomele pot reveni în aceeași perioadă a anului sau după contactul cu un anumit alergen.
Infecțiile virale, precum răceala obișnuită, ating de regulă intensitatea maximă în primele trei-patru zile, după care încep să se amelioreze. În cele mai multe cazuri, simptomele se reduc în aproximativ șapte-zece zile.
Sinuzita bacteriană acută devine mai probabilă atunci când simptomele persistă cel puțin zece zile fără nicio ameliorare sau când persoana începe să se simtă mai bine, dar starea se înrăutățește din nou. Medicii numesc acest fenomen „dublă agravare”.
Un detaliu important: culoarea secrețiilor nazale nu poate stabili în mod sigur dacă infecția este bacteriană. Secrețiile galbene sau verzi nu înseamnă automat că este nevoie de antibiotic.
Atunci când episoadele se repetă, medicii pot lua în calcul diagnosticul de rinosinuzită acută recurentă, prescurtat RARS.
Aceasta este definită prin apariția a cel puțin patru episoade distincte de sinuzită acută într-un an. Un element esențial este că persoana se recuperează complet între episoade, revenind la o stare normală de sănătate respiratorie.
Există însă și sinuzita cronică, o afecțiune diferită. În acest caz, simptomele persistă cel puțin 12 săptămâni, iar diagnosticul presupune și dovezi obiective de inflamație.
Cu alte cuvinte, dacă ai patru-cinci episoade de congestie și presiune facială într-un an, nu înseamnă automat că ai avut tot atâtea infecții bacteriene. Ar putea fi vorba despre alergii, răceli repetate, sinuzită bacteriană, inflamație cronică sau o combinație a acestora.
Problema nu este deloc neglijabilă. O cercetare realizată de Universitatea Harvard la mijlocul anilor 2000 estima că o persoană cu rinosinuzită acută recurentă pierde peste patru zile lucrătoare anual din cauza afecțiunii și suportă costuri medicale directe de peste 1.000 de dolari. Actualizată la valoarea estimată în materialul cercetătorilor, suma ar ajunge la aproximativ 1.500 de dolari pe an.
Pentru un diagnostic corect, medicul trebuie să afle mai multe despre felul în care apar simptomele, cât durează și dacă dispar complet între episoade.
Printre întrebările importante se numără:
Ce simptome apar și cât timp persistă?
Vă recuperați complet între episoade?
Problemele apar în anumite anotimpuri?
Cât de des vi se prescriu antibiotice?
Intrați frecvent în contact cu copii sau petreceți mult timp în spații aglomerate?
Aveți astm, eczeme sau infecții repetate în alte zone ale corpului?
Este util ca pacienții să țină o evidență a episoadelor: când au început simptomele, cât au durat, în ce perioadă a anului au apărut și ce tratamente au fost administrate. Aceste informații pot ajuta medicul să identifice un tipar.
De asemenea, este recomandat ca evaluarea să aibă loc în timp ce simptomele sunt încă prezente. Examinarea nasului în timpul unui episod activ poate oferi indicii importante pentru stabilirea diagnosticului.
În anumite situații, medicul poate recomanda o endoscopie nazală. Procedura presupune introducerea unui instrument subțire, prevăzut cu o cameră, pentru examinarea interiorului nasului și evaluarea eventualelor inflamații sau obstrucții.
Dacă există suspiciunea unei alergii, testele alergologice pot identifica substanțele responsabile de reacțiile organismului, fie că este vorba despre alergeni sezonieri, fie despre factori din interiorul locuinței.
Analizele de sânge pentru evaluarea anticorpilor pot fi utile în cazul persoanelor care au infecții neobișnuite, pneumonii repetate, au necesitat spitalizare sau continuă să aibă probleme în ciuda tratamentului adecvat.
Tratamentul depinde de cauza simptomelor, de durata lor și de severitatea manifestărilor.
Dacă simptomele durează de mai puțin de o săptămână și încep să se amelioreze, medicii recomandă de obicei măsuri pentru reducerea disconfortului.
Printre opțiunile care pot fi luate în calcul se numără:
Paracetamolul sau ibuprofenul, pentru reducerea durerii;
Spray-urile nazale cu corticosteroizi, care ajută la diminuarea inflamației;
Spray-urile sau irigațiile nazale cu soluție salină, pentru fluidizarea și eliminarea mucusului.
În cazul simptomelor mai intense sau persistente, pot fi recomandate și decongestionantele. Acestea trebuie însă utilizate cu atenție.
Spray-urile nazale decongestionante pot provoca un efect de rebound dacă sunt folosite mai mult de trei zile. Practic, congestia nazală poate reveni sau se poate accentua după întreruperea administrării.
Decongestionantele administrate oral pot avea, la rândul lor, reacții adverse, precum creșterea tensiunii arteriale, palpitații, iritabilitate și insomnie.
O altă variantă este irigarea nazală cu ajutorul unui vas Neti sau al unui dispozitiv special. Această procedură ajută la eliminarea mucusului și poate ameliora senzația de nas înfundat.
Există însă o regulă foarte importantă: pentru irigațiile nazale trebuie folosită exclusiv apă distilată, sterilă sau fiartă și răcită în prealabil. Apa obișnuită de la robinet nu este sigură pentru această procedură, deoarece poate introduce microorganisme și alți contaminanți în cavitățile nazale.
Atunci când rinita alergică contribuie la apariția episoadelor repetate, simpla tratare a fiecărei infecții nu rezolvă neapărat problema de fond.
Strategia trebuie să urmărească și controlul alergiei. Aceasta poate presupune reducerea contactului cu alergenii cunoscuți, administrarea constantă a spray-urilor nazale cu corticosteroizi și utilizarea antihistaminicelor, în funcție de recomandarea medicului.
Pentru anumite persoane poate fi luată în calcul imunoterapia cu alergeni, cunoscută și sub denumirea de tratament prin injecții antialergice.
Unii pacienți au raportat mai puține probleme respiratorii după începerea imunoterapiei. Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă acest tratament previne în mod specific rinosinuzita acută recurentă.
Nu toate problemele sinusale se rezolvă prin medicamente. În anumite cazuri, mai ales la pacienții cu rinosinuzită acută recurentă confirmată sau sinuzită cronică, intervenția chirurgicală poate deveni o opțiune.
Aceasta este luată în calcul atunci când simptomele afectează semnificativ viața de zi cu zi și persistă în ciuda tratamentului adecvat.
Chirurgia endoscopică a sinusurilor urmărește lărgirea căilor naturale de drenaj, astfel încât mucusul să poată fi eliminat mai ușor. În funcție de situație, medicul poate corecta și un sept nazal deviat sau alte obstrucții care împiedică drenajul normal.
Intervenția se poate desfășura cu ajutorul tehnologiilor de ghidaj imagistic CT tridimensional în timp real. Acestea îi oferă chirurgului o imagine detaliată a anatomiei nazale și sinusale și îl ajută să navigheze mai precis printre structurile delicate.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor la fiecare episod de nas înfundat și presiune facială.
Antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu împotriva virusurilor și nici a reacțiilor alergice. Prin urmare, dacă simptomele sunt provocate de o răceală sau de rinită alergică, aceste medicamente nu vor rezolva problema.
În plus, administrarea inutilă poate provoca reacții adverse, inclusiv greață și diaree.
De aceea, este important ca antibioticele să fie prescrise numai atunci când medicul consideră că există o infecție bacteriană care necesită acest tip de tratament.
Nu există o metodă care să prevină toate infecțiile respiratorii, însă câteva măsuri pot ajuta la reducerea expunerii la factorii declanșatori și la controlul simptomelor.
În cazul alergiilor sezoniere, este util ca tratamentul recomandat să fie început înainte de perioada în care apar de obicei simptomele. Monitorizarea concentrației de polen, menținerea ferestrelor închise atunci când nivelurile sunt ridicate și schimbarea hainelor după petrecerea timpului în aer liber pot reduce contactul cu alergenii.
Un duș după întoarcerea acasă poate ajuta, de asemenea, la îndepărtarea polenului acumulat pe piele și păr.
Pentru reducerea riscului de infecții virale, sunt importante spălarea regulată a mâinilor, evitarea atingerii ochilor și nasului și folosirea dezinfectantului atunci când apa și săpunul nu sunt disponibile.
În spațiile aglomerate, mai ales în aeroporturi, magazine sau în perioadele în care circulă numeroase virusuri respiratorii, o mască de protecție bine ajustată poate reduce expunerea.
Dacă episoadele de sinuzită revin de cel puțin patru ori pe an, apar în aceeași perioadă sau simptomele nu dispar niciodată complet, este important să discutați cu un medic. În spatele infecțiilor repetate s-ar putea afla o alergie netratată, o inflamație persistentă sau o problemă anatomică. Identificarea cauzei poate fi primul pas pentru a întrerupe acest cerc al congestiei, durerilor faciale și tratamentelor repetate.
Sursă: Revisiting Recurrent Acute Rhinosinusitis: Where Does Allergy Fit In?”, semnată de Madison Buras și colaboratorii, publicată în revista Current Otorhinolaryngology Reports (2026). DOI: 10.1007/s40136-026-00546-y.
Acest tip de cancer, de care a suferit și actorul Michael Douglas, nu are simptome evidente. Pot fi ușor trecute cu vederea.
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Ceara de ureche protejează urechea internă, dar acumularea excesivă poate cauza probleme și necesită o igienă adecvată.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
Acest obicei banal afectează inima și poate provoca AVC. Poate duce la complicații grave sau chiar deces.
"Pentru unele lucruri nu trebuie bani europeni. Dacă interzici claxonatul, e pe gratis asta doar trebuie să semnezi un ordin".
Dormitul pe spate poate fi extrem de periculos dacă te confrunți cu afecțiunea ASTA.
