Consumul de alcool schimbă structura creierului

Multe persoane în jurul vârstei de 20 de ani privesc alcoolul ca pe un refugiu în perioadele tensionate. Totuși, cercetări recente indică faptul că acest obicei are consecințe grave pe termen lung.

Un studiu realizat de University of Massachusetts Amherst demonstrează că utilizarea alcoolului ca mecanism de adaptare la stres în tinerețe provoacă probleme cognitive care apar la maturitate, chiar și după perioade lungi de abstinență.

Efectele includ o capacitate redusă de adaptare la situații noi, o predispoziție mai mare spre recidivă și un risc crescut de declin cognitiv asociat cu demența sau boala Alzheimer.

Cum interacționează stresul și alcoolul la nivel cerebral

Oamenii de știință au identificat o legătură strânsă între stres și consumul de băuturi alcoolice. Deși alcoolul oferă o ușurare temporară, acesta slăbește capacitatea naturală a creierului de a regla răspunsul la stres. Stresul duce la consum de alcool, iar deciziile proaste influențate de acesta generează și mai mult stres.

"Laboratorul meu studiază neurocircuitul care stă la baza modului în care luăm decizii. Știm cu toții că băutura duce adesea la decizii proaste, dar ne-am întrebat cum afectează acest circuit consumul de alcool din tinerețe combinat cu stresul, în special pe măsură ce îmbătrânim.

Dacă înțelegem cum modifică alcoolul și stresul circuitele creierului, putem identifica cele mai bune metode de ajutor", notează Elena Vazey, profesor asociat de biologie la UMass Amherst și autor principal al studiului publicat în Wiley Online Library.

Declinul cognitiv și lipsa de flexibilitate la vârsta a doua

Studiul, efectuat pe subiecți ale căror sisteme cerebrale seamănă cu cele umane, arată că amestecul de alcool și stres are un impact mult mai puternic decât fiecare factor luat separat. Până la vârsta mijlocie, capacitatea de învățare pare să rămână intactă. Totuși, flexibilitatea cognitivă, abilitatea de a reacționa la schimbări, scade semnificativ.

"Vârsta mijlocie este momentul în care problemele încep să se acumuleze. Știm că alcoolul este un factor de risc pentru declinul cognitiv precoce. Am observat că această combinație între alcool și stres creează dificultăți de adaptare similare cu cele din etapele timpurii ale demenței", afirmă Vazey.

Mecanismul din spatele daunelor

Cercetătorii s-au concentrat pe locus coeruleus (LC), o regiune din trunchiul cerebral responsabilă de decizii și răspunsul la stres. Într-un creier sănătos, LC se activează în timpul stresului și se oprește după ce pericolul trece. În schimb, în creierele expuse la alcool și stres cronic, acest sistem nu se mai oprește corect, ceea ce perturbă procesul decizional.

Stresul oxidativ și modificările permanente

Echipa a descoperit semne clare de stres oxidativ în zona LC, un tip de deteriorare celulară prezent și în boala Alzheimer. Chiar și după perioade lungi fără alcool, creierul pare să aibă o capacitate limitată de recuperare.

"Creierul depune eforturi uriașe pentru a se recupera după un istoric de stres cronic și consum de alcool în tinerețe. Credem că daunele oxidative mențin dorința de a bea și pot provoca recidiva chiar și după o abstinență îndelungată.

Sistemul de cablare al creierului este deteriorat. Asta înseamnă că renunțarea la alcool sau luarea unor decizii mai bune nu ține doar de voință. Creierul pur și simplu funcționează diferit, iar strategiile de tratament trebuie să adreseze aceste diferențe de durată", mai subliniază Elena Vazey.