Revoluție în tratamentul epilepsiei: cercetătorii au descoperit o țintă ascunsă în creier

O regiune profundă a creierului, despre care oamenii de știință știau relativ puține lucruri, ar putea deveni una dintre cele mai importante ținte pentru tratamentul personalizat al epilepsiei.

Cercetătorii de la Mayo Clinic au realizat o hartă detaliată a pulvinarului, o parte a creierului aflată în talamus, care ar putea ajuta medicii să plaseze mai precis electrozii folosiți în stimularea cerebrală profundă.

Descoperirea, publicată în Journal of Neuroscience, arată un lucru surprinzător: două zone din pulvinar aflate la doar câțiva milimetri distanță pot comunica cu rețele complet diferite ale creierului, conform Medical Xpress.

Cu alte cuvinte, în creier, câțiva milimetri pot face diferența între vedere, memorie, limbaj sau atenție.

Pulvinarul, „stația de control” ascunsă în adâncul creierului

Pulvinarul face parte din talamus, o structură cerebrală profundă care are rolul de a transmite și coordona informațiile provenite de la simțuri, vedere, auz, atingere, către alte zone ale creierului.

Pentru că se află într-o regiune greu accesibilă, cercetătorii au avut până acum puține ocazii să studieze exact cum se conectează diferitele sale părți cu restul creierului.

Echipa de la Mayo Clinic a analizat pacienți cu epilepsie rezistentă la medicamente cărora li se implantaseră temporar electrozi cerebrali, ca parte a evaluării medicale.

Prin aplicarea unor impulsuri electrice foarte mici în diferite zone ale pulvinarului și observarea reacțiilor creierului, cercetătorii au construit o hartă a conexiunilor acestei regiuni.

Rezultatul a fost neașteptat.

Aceeași zonă cerebrală nu răspunde la fel la toți pacienții

„Am fost surprinși de cât de mare, detaliată și complexă este această structură cerebrală profundă, precum și de rolul său potențial în orientarea tratamentelor pentru epilepsie”, a declarat Dora Hermes Miller, inginer biomedical la Mayo Clinic și autor principal al studiului.

Cercetătorii se așteptau ca stimularea pulvinarului să activeze aproximativ aceleași zone cerebrale la fiecare pacient.

Dar realitatea a fost diferită.

Unii pacienți au prezentat activarea unor regiuni implicate în vedere, în timp ce alții au avut răspunsuri legate de memorie, limbaj sau atenție.

Această diferență i-a făcut pe cercetători să investigheze mai profund structura pulvinarului.

O regiune aparent mică, împărțită în „zone cu misiuni diferite”

Studiul realizat pe 30 de pacienți a demonstrat că pulvinarul nu este o structură uniformă.

El conține subregiuni specializate:

• partea laterală este conectată în principal cu zone implicate în procesarea vizuală;
• zona ventral-medială comunică mai ales cu regiuni responsabile de memorie, limbaj și recunoașterea obiectelor;
• zona dorsal-medială este legată de atenție, orientare spațială și planificare.

Mai mult, aceste regiuni sunt extrem de apropiate.

Cercetătorii au observat că zone separate de aproximativ 3 milimetri pot aparține unor rețele cerebrale complet diferite.

„Dacă neurologii vor să reducă crizele provenite din anumite zone, trebuie să plaseze electrozii exact în locul potrivit. Aceste descoperiri oferă un ghid către acel loc”, explică Dora Hermes Miller.

De ce este important pentru pacienții cu epilepsie?

Epilepsia afectează peste 50 de milioane de persoane la nivel mondial. Pentru aproximativ o treime dintre pacienți, medicamentele nu reușesc să controleze complet crizele.

În aceste situații, una dintre opțiunile moderne este neuromodulația , folosirea stimulării electrice pentru a modifica activitatea unor circuite cerebrale implicate în apariția crizelor.

Stimularea cerebrală profundă este un tratament promițător, însă eficiența sa depinde foarte mult de locul exact unde sunt poziționați electrozii.

Noua hartă a pulvinarului ar putea ajuta medicii să adapteze tratamentul pentru fiecare pacient în parte.

„Aceste descoperiri oferă date care permit explorarea adaptării terapiilor de neuromodulație într-un mod mai personalizat, vizând rețelele specifice de epilepsie ale fiecărui pacient”, spune Gregory Worrell, neurolog la Mayo Clinic și coautor al studiului.

Viitorul: tratamente mai precise, cu mai puține efecte secundare

Cercetătorii continuă să studieze ce regiuni ale pulvinarului trebuie stimulate și ce frecvențe electrice ar putea avea cele mai bune rezultate pentru controlul crizelor.

Obiectivul este ca terapia să devină mai precisă, mai predictibilă și mai eficientă.

„Scopul nostru este să facem terapia mai precisă, mai consistentă și, în cele din urmă, mai eficientă”, spune Nick Gregg, neurolog la Mayo Clinic.

Descoperirea ar putea reprezenta un pas important către o nouă generație de tratamente pentru epilepsie , terapii construite nu doar pentru boală, ci pentru „harta” unică a creierului fiecărui pacient.