Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria

Cercetările științifice arată din ce în ce mai mult că creierul și intestinul sunt într-o comunicare constantă, bidirecțională.

Axa intestin-creier este un sistem extrem de complex de căi interconectate care transmit informații prin diverse semnale. Cercetările anterioare au sugerat că inflamația intestinală poate contribui la dezvoltarea demenței. Acest lucru se poate produce prin declanșarea unei inflamații sistemice și perturbarea căilor de comunicare între intestin și creier.

Deși interesul pentru axa intestin-creier a crescut rapid, încă nu se știe cu certitudine dacă inflamația intestinală poate accelera declinul cognitiv la persoanele care suferă deja de demență.

Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demență

Un nou studiu, citat de Reuters, a explorat această întrebare insuficient cercetată, cu scopul de a extinde înțelegerea în acest domeniu și de a îmbunătăți îngrijirea persoanelor afectate. 

Studiul s-a concentrat pe persoanele care fuseseră deja diagnosticate atât cu demență, cât și cu boală inflamatorie intestinală.

Ce este demența?

Demența se referă la un grup de tulburări neurologice cu cauze diferite, toate caracterizate prin declin cognitiv progresiv și pierderea crescândă a funcției independente.

Este o problemă de sănătate globală în creștere, numărul diagnosticărilor fiind în continuă creștere în întreaga lume. Vârsta înaintată rămâne cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea acestei afecțiuni.

În 2024, FDA a aprobat donanemab, un al doilea medicament inovator destinat încetinirii progresiei bolii Alzheimer în stadiu incipient, cea mai frecventă formă de demență. Cu toate acestea, încă nu există un tratament curativ, iar tratamentele actuale se concentrează în principal pe gestionarea simptomelor.

Ce este boala inflamatorie intestinală

Boala inflamatorie intestinală este o afecțiune inflamatorie cronică complexă care afectează tractul gastro-intestinal. Aceasta include boala Crohn, colita ulcerativă și boala inflamatorie intestinala, care se referă la cazurile în care simptomele și rezultatele clinice nu se încadrează în mod clar în criteriile pentru boala Crohn sau colita ulcerativă.

Boala inflamatorie intestinală: simptome

Boala inflamatorie intestinală se caracterizează de obicei prin simptome precum dureri abdominale, diaree și modificări ale obiceiurilor intestinale. Cu toate acestea, deoarece poate avea efecte sistemice (extraintestinale), afecțiunea poate afecta și alte părți ale corpului, inclusiv pielea, ochii, articulațiile și ficatul, dar poate provoca și oboseală generală.

Boala inflamatorie intestinală nu trebuie confundată cu sindromul intestinului iritabil (IBS), care este o afecțiune funcțională comună a tractului gastro-intestinal.

Boala inflamatorie intestinală poate provoca simptome similare, cum ar fi dureri abdominale și modificări ale obiceiurilor intestinale, însă, spre deosebire de boala inflamatorie intestinală, nu există modificări ale țesutului intestinal.

Boala inflamatorie intestinală: tratament

Deși în prezent nu există un tratament pentru boala inflamatorie intestinală, cu excepția colitei ulcerative, unde, în unele cazuri selectate, intervenția chirurgicală poate fi curativă, boala inflamatorie intestinală poate fi adesea gestionată cu medicamente (antiinflamatoare) și schimbări ale stilului de viață.

Boala inflamatorie intestinală este o problemă de sănătate la nivel mondial. La nivel global, între 1990 și 2021, numărul de cazuri noi a crescut în toate grupele de vârstă, cea mai mare creștere fiind înregistrată la persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 54 de ani. Cea mai mică creștere a fost înregistrată la copiii sub cinci ani. Este important de menționat că boala inflamatorie intestinală poate fi diagnosticată de la vârsta fragedă până la vârste înaintate, dar la persoanele în vârstă, printre altele, simptomele pot fi confundate cu alte afecțiuni, ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul.

Cum boala inflamatorie intestinală poate accelera progresia demenței. Ce arată studiul

În ceea ce privește studiul, s-au utilizat date din Registrul suedez pentru tulburări cognitive/demență (SveDem), un registru național cuprinzător de calitate care conține informații medicale detaliate despre persoanele cu diferite forme de demență din toată Suedia. Din această bază de date, s-au identificat persoanele care au fost diagnosticate cu boala inflamatorie intestinală după diagnosticarea demenței.

Apoi, s-au comparat 111 persoane care aveau atât demență, cât și boala inflamatorie intestinală recent diagnosticată, cu un grup de control format din 1.110 persoane care aveau demență, dar nu aveau diagnostic de boala inflamatorie intestinală.

Cele două grupuri erau foarte similare în ceea ce privește vârsta, sexul, tipul de demență, alte afecțiuni medicale și utilizarea medicamentelor.

Cum se măsoară declinul cognitiv

Pentru a măsura schimbările în funcția cognitivă, s-a utilizat scorul Mini-Mental State Examination (MMSE). MMSE este un test standardizat compus din 11 sarcini, cu un scor maxim de 30 de puncte. Este utilizat pe scară largă de către profesioniștii din domeniul sănătății pentru a evalua memoria, atenția, limbajul și alte aspecte ale performanței cognitive, în special atunci când se suspectează demența. Persoanele fără demență obțin de obicei un scor între 25 și 30, în timp ce cele cu demență obțin adesea un scor sub 24.

Rezultatele au arătat că persoanele cu ambele afecțiuni au înregistrat o scădere semnificativ mai rapidă a funcției cognitive. Această scădere a devenit mai vizibilă după diagnosticul de boala inflamatorie intestinală. În medie, persoanele cu ambele diagnostice au pierdut aproape un punct MMSE suplimentar pe an, comparativ cu cele care sufereau doar de demență. Acest nivel de declin este comparabil cu diferența observată între persoanele cu demență care iau noul medicament pentru Alzheimer, donanemab, și cele care nu îl iau.

Constatările sugerează că boala inflamatorie intestinală și inflamația sistemică pe care o provoacă pot contribui la o agravare mai rapidă a funcției cognitive. Acest lucru evidențiază necesitatea unei monitorizări mai atente a persoanelor care suferă de ambele afecțiuni.

Gestionarea eficientă a bolii inflamatorii intestinale prin medicamente antiinflamatoare, suport nutrițional și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale, ar putea contribui la reducerea neuroinflamației, încetinind astfel progresia demenței.

Deși rezultatele indică faptul că declinul cognitiv a fost semnificativ mai rapid la persoanele cu demență și boala inflamatorie intestinală recent diagnosticată, este important de menționat că acesta a fost un studiu observațional, astfel încât nu se poate stabili o cauzalitate directă.