Mănânci mezeluri sau slănină? Ei bine, o vitamină comună ar putea anula efectele nocive. Un nou studiu dezvăluie mecanismul chimic din stomac.
Nitritul de sodiu din mezeluri și slănină se transformă în stomac în nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Vitamina C din legume proaspete sau din suplimente blochează această reacție chimică și transformă substanțele toxice în compuși inofensivi. Pentru protecție, adaugă o salată la masă sau ia un supliment de 200-500 mg la maximum o oră după ce ai mâncat.
Dacă meniul tău include frecvent slănină, șuncă, salam sau hot dog, noile descoperiri din biochimie îți vizează direct sănătatea. Un studiu recent oferă o perspectivă inedită asupra proceselor care au loc în sistemul digestiv după consumul de carne procesată și propune o soluție simplă și practică pentru a reduce riscurile asociate.
Carnea procesată conține nitrit de sodiu, un aditiv utilizat pe scară largă drept conservant și pentru menținerea culorii roz specifice. În momentul în care acest compus intră în contact cu acidul gastric din stomac, el se transformă într-o formă extrem de reactivă.
Această substanță atacă proteinele din alimente și generează o clasă de compuși toxici numiți nitrozamine (printre cele mai studiate fiind NDMA, NDEA și NMBA). Acestea sunt exact aceleași substanțe care au provocat retragerile masive de pe piață ale unor medicamente populare în ultimii ani. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică nitrozaminele drept probabili cancerigeni umani.
Ele reprezintă ipoteza principală pentru care studiile epidemiologice asociază consumul de carne procesată cu un risc crescut de cancer gastric și colorectal, potrivit studiului denumit Vitamin C as a nitrosation inhibitor: A modelling study across dietary patterns and water quality
publicat în National Library of Medicine.
Vitamina C are capacitatea de a bloca această reacție nocivă. Ea convertește nitritul reactiv înapoi în oxid nitric, un compus inofensiv care se elimină natural. Deși această reacție chimică este cunoscută încă din anii '70 (motiv pentru care producătorii adaugă deja acid ascorbic în timpul procesării cărnii), cercetătorii au vrut să afle dacă o intervenție personală, după masă, poate schimba ecuația în favoarea consumatorului.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Waterloo a dezvoltat un model matematic complex. Acest instrument urmărește dinamica nitriților, a vitaminei C și a interacțiunilor chimice prin salivă, stomac și intestine în orele care urmează unei mese. Simulările rulate pe modele alimentare realiste au scos la iveală două concluzii majore.
Atunci când vitamina C se află în mod natural în farfurie – așa cum se întâmplă în cazul legumelor cu frunze verzi și al majorității fructelor – efectul de protecție este substanțial. Vitamina acționează instantaneu, chiar în momentul în care se declanșează chimia nocivă. Acesta este motivul principal pentru care nitrații din sursele vegetale nu cresc riscul de cancer, spre deosebire de cei din mezeluri.
În schimb, pentru mesele care nu includ legume în mod natural, cum ar fi un sandviș simplu cu bacon sau un platou de charcuterie, administrarea de vitamină C după masă oferă o reducere moderată, dar măsurabilă, a formării de nitrozamine.
Este important de subliniat că aceasta este o cercetare bazată pe modele matematice, nu un studiu clinic pe subiecți umani. Deși modelul are la bază decenii de date chimice validate, nicio testare clinică nu a măsurat direct acești biomarkeri pe oameni care au primit vitamina C versus placebo după masă. Prin urmare, efectul trebuie privit ca o ipoteză solidă, nu ca un adevăr medical absolut.
Strategia optimă presupune reguli simple de nutriție:
În acest scenariu, momentul contează mult mai mult decât cantitatea. Peste pragul de 200 mg, rata de absorbție a organismului scade brusc, ceea ce înseamnă că megadozele devin inutile. O masă este, în esență, un laborator chimic pe care îl poți influența activ prin ingredientele alese și prin sincronizarea corectă a nutrienților.
Deși datele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că acest studiu NU demonstrează faptul că vitamina C "previne cancerul". Este vorba despre un model teoretic care explică un posibil mecanism biologic, iar concluziile sale trebuie să fie confirmate prin studii clinice riguroase pe oameni.
Din punct de vedere practic, importanța unei diete corecte rămâne neschimbată, iar obiceiurile zilnice sunt cele care fac diferența pentru sănătate.
"Concluzia practică rămâne aceeași: mai puține alimente ultraprocesate și carne procesată, mai multe legume și fructe bogate natural în vitamina C, o alimentație echilibrată în detrimentul suplimentelor luate haotic", explică dr. Alina Onofriescu, Medic Primar Diabet Zaharat, Nutriție și Boli de metabolism.
Prin urmare, cea mai sigură cale de protecție nu constă în pastile luate fără noimă, ci în adăugarea unei surse naturale de vitamina C – cum ar fi o salată proaspătă sau un fruct – chiar la masa care conține alimente procesate.
