Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică

Un studiu realizat recent în Australia identifică anomalii simultane în mai multe sisteme biologice la persoanele care suferă de encefalomielită mialgică, cunoscută și sub denumirea de sindrom de oboseală cronică (EM/SOC). Cercetătorii susțin că aceste rezultate confirmă că EM/SOC este o afecțiune medicală și nu o tulburare psihologică, transmite agenția Xinhua.

Metodologie și participanți

Studiul, condus de cercetători de la Universitatea Macquarie, a comparat probe de sânge de la 61 de persoane diagnosticate clinic cu EM/SOC cu probe de la voluntari sănătoși de aceeași vârstă și sex, potrivit comunicatului de presă al universității.

Modificări biologice descoperite

Principalele concluzii publicate în Cell Reports Medicine evidențiază:

• Modificări ale markerilor metabolismului energetic celular
• Alterări în proporția și maturitatea celulelor imunitare circulante;
• Modificări ale proteinelor plasmatice asociate cu disfuncția vaselor sanguine.

Celulele albe din sângele pacienților prezentau semne de "stres energetic" sub forma unor niveluri mai ridicate de adenozină monofosfat (AMP) și adenozină difosfat (ADP), indicând reducerea producției de adenozină trifosfat (ATP), principala sursă de energie din celule.

Profilarea populațiilor de celule imunitare arată o tendință către subgrupuri mai puțin mature de limfocite T, celule dendritice și celule ucigașe naturale. Analiza plasmei indică niveluri mai ridicate de proteine asociate cu activarea endoteliului și remodelarea pereților vaselor sanguine și niveluri mai scăzute de proteine legate de imunoglobuline.

"Descoperirile noastre oferă informații suplimentare în legătură cu complexitatea clinică și biologică a EM/SOC. Un model de acest tip, dacă este validat clinic, are potențialul de a reduce întârzierile în diagnosticare și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților, alinând suferința îndelungată și povara economică cu care se confruntă pacienții cu EM/SOC", a declarat autorul principal al studiului, Richard Schloeffel, de la Facultatea de Medicină Macquarie și medic generalist cu experiență, potrivit Agerpres.