Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul

O nouă cercetare condusă de Center for Infection and Immunity (CII) de la Columbia University Mailman School of Public Health dezvăluie mecanisme moleculare ale sindromului de oboseală cronică/myalgic encephalomyelitis (ME/CFS) și Long COVID. Studiul ar putea deschide calea pentru terapii țintite care să reducă simptomele pacienților.

Ce este ME/CFS și cine este afectat

ME/CFS se manifestă prin oboseală inexplicabilă, agravarea simptomelor după efort fizic sau mental (post-exertional malaise, PEM) și disfuncții cognitive.

Conform CDC, în Statele Unite există până la 3,3 milioane de cazuri și o povară economică anuală de până la 51 miliarde de dolari.

Deși anterior era considerat o afecțiune psihologică, studiile recente demonstrează că ME/CFS este o boală fizică, adesea declanșată de o infecție asemănătoare gripei.

Descoperirile studiului: cum afectează ME/CFS organismul

Inflamație și răspuns imunitar hiperactiv

Pacienții ME/CFS prezintă răspunsuri imunitare exagerate la bacterii, virusuri și fungi. Acest fenomen, dacă nu este controlat, poate provoca deteriorarea țesuturilor și inflamație cronică.

Disfuncții metabolice și structurale

Cercetătorii au identificat mai multe procese patologice interconectate:

• Producție energetică celulară afectată - explică epuizarea fizică și mentală.
• Anomalii lipidice - contribuie la inflamație și deteriorarea țesuturilor.
• Perturbarea matricei extracelulare - afectează structura celulară și eliberarea moleculelor de semnalizare.
• Disfuncții ale barierei epiteliale intestinale - pot duce la disbioză și inflamație sistemică.
• Activarea excesivă a sistemului complement - agravează inflamația și oboseala.
• Tulburări în căile antioxidante dependente de cupru - cresc stresul oxidativ și deteriorarea țesuturilor.
• Dereglementarea căilor triptofan-serotonină-kinurenină - afectează funcțiile cognitive.

Răspunsuri imunitare diferențiate

Studiul a demonstrat că celulele imune ale pacienților ME/CFS produc niveluri mai mari de IL-6 și alți cytokini pro-inflamatori la stimularea cu agenți bacterieni și virali simulați.

Reacțiile sunt mai puternice la femei decât la bărbați.

Cele mai ridicate niveluri se înregistrează la femeile peste 45 de ani, cu niveluri scăzute de estradiol.

Implicații pentru terapii și tratamente

Rezultatele studiului indică posibile direcții pentru terapii personalizate:

• Metformin, IL-37 și rapamicină - pot ajuta pacienții cu hiperactivitate imunitară.
• Prebiotice și probiotice - sprijină integritatea intestinală și reglarea răspunsului imunitar.
• Suplimente metabolice - 12,13-diHOME sau anticorpi neutralizanți GDF15 pentru pacienții cu perturbări metabolice.
• Suplimentarea triptofanului și SSRIs - pentru tulburări cognitive.
• Carnitină - pentru îmbunătățirea utilizării lipidelor ca sursă de energie.
• Estrogen - poate modula răspunsul inflamator la femeile mai în vârstă.

Concluzii și perspective

"Pacienții cu ME/CFS au răspunsuri imune deregulate la infecțiile comune", explică Xiaoyu Che, PhD, co-autor al studiului.

Studiul sugerează că biomarkerii identificați pot ajuta la definirea subtipurilor ME/CFS și la dezvoltarea unor intervenții clinice personalizate, oferind speranță pentru pacienții afectați de această afecțiune debilitantă și de Long COVID.