Inițiativa aduce în prim-plan cum putem vorbi corect, blând și responsabil despre suicid, cum recunoaștem semnele presuicidare și, mai ales, ce acțiuni concentrate realizează părinții atunci când simt că ceva nu este în regulă cu adolescenții lor.
Campania pornește de la o realitate pe care mulți părinți o intuiesc, dar rareori o discută deschis: adolescența este o perioadă intensă, în care schimbările emoționale, sociale și identitare pot deveni copleșitoare. Uneori, suferința adolescentului nu arată „dramatic”, ci se ascunde în tăceri, iritabilitate, epuizare, retragere, glume despre moarte sau o aparentă „lipsă de chef”. Iar atunci când părintele nu are repere clare, reacția firească poate fi fie minimizarea („o să-i treacă”), fie confruntarea dură („exagerezi”), fie frica paralizantă.
„Părinții nu au nevoie de vină în plus. Au nevoie de instrumente. Când vorbim despre suicid, cheia este responsabilitatea: să observi, să întrebi, să asculți și să acționezi la timp. Comunicarea blândă nu înseamnă permisivitate, ci siguranță emoțională terenul pe care adolescentul îndrăznește să spună adevărul”, spune psihologul Radu Leca, partener în cadrul campaniei.
Obiectivele campaniei sunt:
1) să normalizeze discuția informată despre suicid, fără senzaționalism și fără stigmat;
2) să explice, pe înțelesul părinților, motive frecvente care pot sta la baza tentativelor suicidare (durere emoțională intensă, depresie, anxietate, bullying, presiune academică, conflicte familiale, izolare socială, consum de substanțe, traume, respingere, rușine);
3) să contureze semnele presuicidare și diferența dintre „stare proastă” și risc real;
4) să ofere un ghid practic de reacție parentală ce spui, ce NU spui și când e momentul să ceri ajutor profesionist.
Campania se axează pe ideea că prevenția nu este un act singular, ci un set de micro-decizii zilnice: a construi încredere, a pune întrebări fără judecată, a valida emoții fără a valida soluții extreme. Printre mesajele centrale se află și unul simplu, dar puternic: atunci când un părinte întreabă calm și direct „Te-ai gândit să-ți faci rău?”, nu „plantează idei”, ci deschide o ușă care poate salva o viață.
În cadrul campaniei, care va începe în data de 9 februarie 2026, vor fi publicate materiale educaționale și resurse pentru părinți, într-un limbaj accesibil, bazate pe practici psihologice solide.
Părinți și Pitici va găzdui, de asemenea, intervenții și explicații din partea psihologului Radu Leca, menite să demonteze mituri periculoase precum: „cine spune că se sinucide, nu o face”, „e doar o fază”, „dacă îi dau atenție, încurajez comportamentul” sau „doar copiii din familii problematice ajung aici”.
Un capitol important al campaniei este dedicat reacției necesare a părinților atunci când semnele devin clare. Accentul nu cade pe panica de moment, ci pe acțiuni concentrate: apropiere, supraveghere responsabilă, consult psihologic/psihiatric, reducerea accesului la mijloace periculoase și activarea unei rețele de sprijin (familie, școală, medic, consilier). A cere ajutor nu este un eșec parental; este o formă de maturitate și protecție.
„Ca părinte, nu trebuie să ai replicile perfecte. Trebuie să fii prezent, coerent și să nu rămâi singur cu frica. Copiii nu au nevoie de părinți impecabili, ci de părinți care aleg responsabilitatea, prevenția și sprijinul specializat atunci când e cazul”, transmite echipa Părinți și Pitici.
Campania se adresează părinților de adolescenți din toată țara și își propune să devină un punct de referință în educația parentală pe teme de sănătate mintală, încurajând dialogul, informarea corectă și intervenția timpurie.
Articole de susținere a Campaniei de Prevenție cu durata de 30 de zile
1. „Cum vorbești cu adolescentul despre suicid: întrebări directe, ton blând, fără panică”
2. „Semne presuicidare la adolescenți: ce observi, ce notezi, când ceri ajutor”
3. „Mituri periculoase despre suicid: de ce ‘cine spune nu face’ poate costa scump”
4. „Validarea emoțiilor vs. aprobarea comportamentelor: diferența care protejează”
5. „De ce adolescenții ascund suferința: rușinea, frica și perfecționismul”
6. „Ce să NU spui când bănuiești risc suicidar (și alternative mai bune)”
7. „Rolul părintelui în prevenție: prezență, consecvență, responsabilitate”
8. „Cum recunoști depresia mascată la adolescenți: iritabilitate, cinism, retragere”
9. „Anxietatea la adolescenți și gândurile negre: legături, semnale, intervenții”
10. „Bullying-ul și riscul suicidar: indicatori, dovezi, pași concreți pentru părinți”
11. „Autovătămarea: de ce apare și cum o abordezi fără critică și amenințări”
12. „Ce înseamnă ‘plan suicidar’: între idei pasagere și risc iminent”
13. „Cum se construiește un ‘spațiu sigur’ acasă pentru discuții grele”
14. „De ce ‘ai tot ce-ți trebuie’ nu ajută: despre durerea emoțională reală”
15. „Somnul, ecranele și sănătatea mintală: când oboseala devine factor de risc”
16. „Consumul de alcool/substanțe la adolescenți și creșterea impulsivității”
17. „Presiunea școlară și perfecționismul: când performanța devine povară”
18. „Relațiile și respingerea în adolescență: cum se simte ‘sfârșitul lumii’”
19. „Cum întrebi: ‘Te-ai gândit să-ți faci rău?’ – ghid de conversație pentru părinți”
20. „Ce faci în primele 24 de ore când suspectezi risc suicidar”
21. „Plan de siguranță pentru adolescent: pași simpli, împreună cu părintele”
22. „Când e nevoie de psiholog și când de psihiatru: clarificări pe înțelesul tuturor”
23. „Cum colaborăm cu școala: diriginte, consilier, reguli de confidențialitate”
24. „Trauma și gândurile suicidare: semne subtile și opțiuni de sprijin”
25. „Atașament și încredere: de ce relația părinte–adolescent contează în prevenție”
26. „Cum gestionezi conflictul fără escaladare: tehnici de comunicare calmă”
27. „Iritabilitatea și furia ca ‘mască’ a depresiei: ce poate însemna de fapt”
28. „Cum îți ajuți copilul să ceară ajutor: de la rezistență la cooperare”
29. „Părintele sub stres: cum îți reglezi frica ca să fii util, nu copleșit”
30. „Resurse de criză și sprijin: ce numere, ce servicii, ce pași să ai pregătiți”
DISCLAIMER: Materialele din cadrul campaniei conștientizarea și prevenția suicidului în rândul copiilor vor avea scop exclusiv informativ și educațional și nu înlocuiesc evaluarea, diagnosticul sau tratamentul oferit de un specialist în sănătate mintală (psiholog, psihiatru, medic).
Informațiile prezentate sunt destinate creșterii gradului de conștientizare și prevenție și nu constituie recomandări medicale sau terapeutice individuale.
În cazul în care un copil sau adolescent prezintă gânduri suicidare, comportamente de autovătămare sau semne de risc iminent, este foarte important să fie contactat de urgență un specialist sau serviciile de urgență.
Campania promovează responsabilitatea parentală, intervenția timpurie și apelarea la sprijin specializat atunci când situația o impune.
