Social media afectează corpul ca un drog. Dacă ne oprim, corpul tău intră în sevraj. Efectele sunt șocante - studiu

Un studiu arată că rețelele sociale îți schimbă corpul ca un drog, iar sevrajul e real! Dacă ai simțit vreodată că nu te poți opri din scroll, ai un motiv serios de îngrijorare. Cum reacționează corpul...
Un adult tipic din Regatul Unit petrece aproape două ore pe zi pe social media. Iar pentru utilizatorii mai tineri, aceasta poate ajunge cu ușurință până la cinci ore. Instagram sau TikTok par să ne atragă în fluxurile lor în continuă schimbare și este dificil să ne despărțim de aceste platforme.
Cel mai recent studiu al Reuters arată că și corpul nostru reflectă o stare de lipire de ecran atunci când suntem pe social media.
"Am rugat 54 de tineri adulți să navigheze pe Instagram pe telefonul lor timp de 15 minute, așa cum ar face în mod normal în viața lor de zi cu zi. Cu toate acestea, în studiul nostru le-am atașat electrozi pe piept și pe degete care ne-au permis să le înregistrăm ritmul cardiac și „conductanța pielii”, care este un indicator al transpirației. Psihologii pot utiliza acești markeri fiziologici pentru a deduce stări mentale și emoții subtile. Am adăugat, de asemenea, o condiție de control în care participanții noștri au citit un articol de știri pe telefonul lor, chiar înainte de a se conecta la Instagram.
Ceea ce am constatat a fost că, în raport cu condiția de citire a știrilor, derularea pe Instagram a dus la o încetinire accentuată a ritmului cardiac al participanților și, în același timp, la creșterea transpirației acestora.
Din alte cercetări, știm că un astfel de model de răspunsuri corporale arată că atenția cuiva este complet absorbită de un stimul foarte semnificativ sau emoțional din mediul său - este o stare de emoție simultană și imersiune profundă în ceva foarte semnificativ pentru noi.
În mod important, din condiția de control am aflat că nu doar vorbitul la telefon sau cititul au cauzat acest răspuns corporal. Deci, se pare că există ceva special în legătură cu social media, care ne poate absorbi cu ușurință.
Cel mai intrigant efect al studiului nostru s-a produs atunci când am întrerupt participanții la sfârșitul perioadei lor de Instagram și le-am cerut să se întoarcă la citirea unui alt articol de știri. În loc să iasă din emoție și să revină la o stare mai calmă, transpirația participanților a crescut și mai mult, în timp ce ritmul cardiac a crescut, de asemenea, în loc să încetinească și mai mult.
Ce s-a întâmplat? Ceea ce ne-a ajutat să interpretăm aceste efecte au fost evaluările participanților cu privire la emoțiile lor. Le-am colectat înainte de accesarea rețelelor sociale și în momentul în care le-am cerut să se deconecteze.
Participanții au declarat că au fost stresați și anxioși atunci când au trebuit să se deconecteze de la feed-ul lor. Ei au raportat chiar că au avut pofte de social media în acel moment. Așadar, se pare că răspunsul fiziologic pe care l-am observat atunci când participanții au trebuit să se deconecteze reflecta o altă formă de excitare, dar de data aceasta era mai negativă și mai legată de stres.
Astfel de răspunsuri de stres corporal și psihologic apar și atunci când persoanele dependente de o substanță trec prin sevraj în timpul abstinenței sau după ce au renunțat la droguri. Așadar, au fost aceste semne pe care le-am observat „retragere” din Instagram?
Răspunsul la această întrebare nu este simplu. Cu toate acestea, studiul nostru ne poate oferi câteva indicii. După experiment, am cerut tuturor participanților să completeze un chestionar de evaluare a simptomelor de „dependență de social media”.
Deși acest concept este controversat și în prezent nu este recunoscut ca o tulburare de sănătate mintală, chestionarul ne-a spus ceva despre modul în care utilizarea social media poate afecta negativ viața de zi cu zi a unei persoane. Acest lucru poate include chiar și rezultatele la locul de muncă sau la școală sau poate duce la conflicte cu partenerii lor.
În mod notabil, nu am observat nicio diferență în ceea ce privește ritmul cardiac și transpirația între participanții care au obținut scoruri mari sau mici la aceste măsuri de dependență. Aceasta înseamnă că toți participanții noștri au prezentat un model de imersiune excitată în timpul utilizării și excitare legată de stres atunci când utilizarea a fost întreruptă.
Totuși, nu credem că această constatare înseamnă că toți suntem dependenți de social media. În schimb, credem că social media oferă recompense foarte puternice. Iar unele dintre caracteristicile sale pot avea într-adevăr o dimensiune de dependență, cum ar fi fluxurile video scurte personalizate care ne prind într-o buclă nesfârșită de conținut distractiv.
Cu toate acestea, în mod critic, studiul nostru anterior arată că aspectul social al rețelelor sociale este cel care îi determină pe majoritatea oamenilor să le utilizeze atât de intensiv. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că - spre deosebire de droguri - social media răspunde unor nevoi umane fundamentale: cu toții dorim să aparținem și să fim plăcuți.
Așadar, dacă recunoaștem existența „dependenței de social media”, s-ar putea să trebuiască să recunoaștem și „dependența de prietenie”. Prin urmare, ar trebui să fim precauți cu termenul de dependență în contextul social media - riscul este ca un comportament normal să devină „patologizat” și să conducă la stigmatizare.
Și, după cum indică cercetările noastre anterioare, este posibil să ne fie foarte bine să ne abținem sau să reducem consumul de social media pentru o perioadă, fără a experimenta schimbări dramatice în ceea ce privește starea noastră de bine (fie pozitive, fie negative). Motivul pentru aceasta este că, spre deosebire de droguri, ne putem satisface nevoile prin alte mijloace - de exemplu, vorbind cu oamenii".
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
-
Ce se întâmplă cu corpul tău după 50 de ani. Schimbări surprinzătoare11.10.2025, 20:12
-
Joe Biden, diagnostic crunt. Cancerul s-a răspândit la oase11.10.2025, 18:51
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Cum poți scăpa de burta "mummy tummy". Exercițiul de 10 minute care te ajută să-ți refaci abdomenul
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Semnele că ai nevoie de terapie. Daniela Simulescu: O să ai un șoculeț. Nu e că ai luat-o razna sau că trebuie să mergi la un popă
Avertisment OMS: utilizarea prezervativelor a scăzut îngrijorător în rândul adolescenţilor din Europa. "Va fi și mai rău. Accesul la educație sexuală este vital"
Drogurile, la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu: Sunt foarte ieftine, 7-8-10 lei o doză. Bombe chimice care explodează creierul
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Ruptura de pectoral mare: semnul dat de arsura în piept. Dr. Liviu Ojoga: Face poc. Tot timpul se examinează în oglindă
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Diferența dintre infarct și atac de panică. Semnul simplu care le deosebește
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Dependenţa de telefon, o problemă reală. Tinerii îşi verifică telefonul de 400 de ori pe zi
De ce tot mai mulți copii au nevoie de ochelari? Răspunsul e revoltător
Cum să iți arăți afecțiunea în relație: gesturi pe care trebuie să le faci
A oferi și a primi afecțiune este una dintre caracteristicile relațiilor sănătoase, dar asta nu înseamnă că este întotdeauna ușor.
Cum ne afectează traumele din copilărie comportamentul de adult. Bolile pe care le dezvoltă. Ecaterina Bănică: Stima de sine are de suferit, ceea ce duce la inutilitate, rușine, vinovăție
Diferența simplă dintre anxietate si depresie. Cum recunoști cele două afecțiuni
"Noi nu ne dăm timp să ne cunoaștem. Mergem duși de familie, de societate". Daniela Simulescu: Apoi pățiți ca mine! Vă doresc să cereți ajutor atunci când aveți nevoie, să nu vă rușinați
România, pe locul 16 din 36 de țări în clasamentul privind bunăstarea copiilor. Ţările de Jos şi Danemarca, pe primele locuri
Cauza care declanșează stresul și atacurile de panică. Psiholog, sfat util să treci peste anxietate și stres: Putem gestiona tot, acționând
Gestionarea eficientă a stresului și anxietății zilnice este esențială pentru menținerea sănătății mentale și fizice.
5 lucruri pe care să nu le spui niciodată unei persoane care trece prin depresie, anxietate, atacuri de panică
De ce te simți singur. Semnul pe care ți-l dă corpul. Cauza care provoacă sentimentul de singurătate. Radu Leca: Atunci intră în joc singurătatea
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.