Imaginați-vă că un terapeut ar putea trăi în buzunarul dumneavoastră. Ar fi la îndemână pentru orice șovăială, orice cădere, orice criză - indiferent unde sau când, potrivit Reuters.
Ar fi ieftin și accesibil, deci fără grija de a găsi bani pentru o terapie costisitoare sau de a sta luni de zile pe o listă de așteptare pentru un tratament NHS. Sună prea bine ca să fie adevărat?
Terapeutul din buzunar: revoluție sau iluzie periculoasă?
Poate, dar puțini pot nega atractivitatea terapiei AI, care utilizează inteligența artificială, cum ar fi roboții de chat și platformele digitale, pentru a oferi sprijin în domeniul sănătății mintale, îndrumare, strategii de adaptare și exerciții structurate, adesea imitând terapia prin discuții.
Popularitatea din ce în ce mai mare a terapiei AI îi poate deranja pe unii experți, dar este de înțeles de ce atât de mulți oameni apelează la această resursă convenabilă și rentabilă pentru sprijin în domeniul sănătății mintale.
În Regatul Unit, o trimitere la NHS pentru sănătate mintală poate dura 18 săptămâni sau mai mult. Potrivit datelor din 2025 ale Asociației Medicale Britanice: „Serviciile nu dispun în prezent de resurse pentru a face față cererii crescute, ceea ce duce la așteptări lungi și praguri ridicate pentru tratament; cele mai recente estimări plasează lista de așteptare pentru sănătate mintală la un milion de persoane.
Ce este terapia AI? De ce a devenit atât de populară?
Poate că nu este de mirare că un număr tot mai mare de tineri, în special, apelează la chatbots AI pentru a-i ajuta să facă față problemelor de sănătate mintală.
Dar, în timp ce IA se poate dovedi benefică pentru unii - adesea ca un supliment la terapia umană - nu este un substitut eficient pentru un terapeut uman. Și s-ar putea dovedi chiar periculoasă.
Psihoterapia, cunoscută sub numele de „cura prin vorbire”, utilizează dialogul pentru a explora gândurile și sentimentele, pentru a ajuta clienții să înțeleagă și să abordeze problemele de sănătate mintală.
Cum folosec terapeuții umani inteligența artificială?
Psihoterapeuții folosesc în prezent instrumente de inteligență artificială pentru a-și îmbunătăți activitatea în tratamentul sănătății mintale. De exemplu, un software precum ChatGPT este utilizat de terapeuți pentru a efectua evaluări ale clienților. Ei introduc detalii despre client, cum ar fi sexul, vârsta și problemele psihologice. Ca răspuns, chatbotul compilează informațiile pentru a crea un plan de tratament pe care terapeutul să îl urmeze.
Dar, deși inteligența artificială se dovedește utilă pentru unii terapeuți, persoanele care apelează la chatbot-uri pentru a fi ajutate în cazul unor crize de sănătate mintală ar putea găsi lipsa supravegherii și a contribuției umane mult mai puțin utilă.
Ce NU poate face un chatbot?
Roboții de chat pot simula empatia, dar nu înțeleg sau nu simt emoțiile. Terapeuții umani pot oferi nuanțe emoționale, intuiție și o conexiune personală, pe care chatboții nu le pot reproduce în mod semnificativ în prezent.
Chatbots-urile au, de asemenea, o capacitate limitată de a înțelege emoțiile complexe și pot avea dificultăți în a înțelege complexitatea emoțiilor umane, în special atunci când situația implică o traumă profundă, un context cultural sau probleme complexe de sănătate mintală.
Prin urmare, roboții de chat nu sunt potriviți pentru cei cu probleme grave de sănătate mintală. Software-ul poate oferi un anumit sprijin pentru cazurile mai puțin grave, dar nu este echipat pentru a face față crizelor grave de sănătate mintală, cum ar fi gândurile suicidare sau automutilarea. Cu toate acestea, terapeuții umani sunt instruiți să recunoască și să răspundă acestor situații cu intervenții adecvate.
Deși roboții de chat pot fi programați să ofere sfaturi personalizate, este posibil să nu se poată adapta la fel de eficient ca un terapeut uman. Terapeuții umani își adaptează abordarea la nevoile și experiențele unice ale fiecărei persoane.
Risc de izolare și dependență
Chatbots-urile se bazează pe algoritmi pentru a interpreta datele introduse de utilizator, dar pot apărea erori de comunicare din cauza nuanțelor de limbaj sau context. De exemplu, roboții de chat pot avea dificultăți în a recunoaște sau a răspunde în mod adecvat diferențelor culturale, care reprezintă un aspect important al terapiei. O lipsă de competență culturală a unui chatbot ar putea îndepărta și chiar afecta utilizatorii din medii diferite.
Prin urmare, deși terapeuții chatbot pot fi o completare utilă a terapiei tradiționale, aceștia nu reprezintă un înlocuitor complet, mai ales atunci când este vorba de nevoi de sănătate mintală mai grave. Psihoterapia umană oferă clienților un spațiu de susținere și siguranță în care aceștia pot încetini, reflecta și își pot explora gândurile și sentimentele sub îndrumarea unui expert. Terapeuții umani sunt trași la răspundere prin orientări etice și standarde profesionale.
Cu toate acestea, chatbot-urile nu dispun de structuri de responsabilizare, ceea ce poate duce la sfaturi inconsecvente sau inadecvate. Cercetările au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențialele încălcări ale vieții private și la riscurile de securitate ale partajării de informații sensibile cu terapeuții chatbot.
Unele persoane ar putea deveni excesiv de dependente de terapeuții chatbot, evitând eventual terapia tradițională cu profesioniști umani. Acest lucru ar putea duce la întârzierea primirii unei îngrijiri mai complete atunci când este necesar, izolând și mai mult persoanele vulnerabile, în loc să le ușureze suferința.
Cura prin vorbire în psihoterapie este un proces de încurajare a potențialului uman pentru o mai mare conștientizare de sine și creștere personală. Aceste aplicații nu vor putea înlocui niciodată relația terapeutică dezvoltată ca parte a psihoterapiei umane. Mai degrabă, există riscul ca aceste aplicații să limiteze legăturile utilizatorilor cu alți oameni, putând exacerba suferința celor cu probleme de sănătate mintală - opusul a ceea ce psihoterapia intenționează să realizeze.
