EXCLUSIV Greșeala din Legea Majoratului Digital trecută de Senat. Ovidiu Iosif: Restricțiile nu generează decât frustrare

Legea majoratului digital a trecut de Senat, camera decizională fiind Camera Deputaților. Proiectul este în procedură legislativă, fiind înregistrat la Senat sub numărul B222/2025.

Legea (proiectul de lege) își propune să stabilească o vârstă la care o persoană devine "majoră digital", adică are capacitatea de a-și deschide conturi și de a interacționa online fără intervenția părinților. 

Conform inițiativei, această vârstă ar urma să fie 16 ani. Sub această vârstă, accesul la platformele online necesită acordul expres al părinților. 

Legea s-ar aplica tuturor furnizorilor de servicii online: rețele sociale, platforme de jocuri, aplicații de divertisment etc. 

Ar putea să regleze și să reglementeze vârsta la care au acces copiii și tinerii la mediul online?

Ovidiu Iosif, Director Executiv, Asociația Joc Responsabil, consideră că ideea de a reglementa vârsta de acces a copiilor și tinerilor la mediul online este una utilă, mai ales din perspectiva părinților care observă dependența copiilor de telefon și tehnologie. Totuși, el avertizează că interdicțiile stricte pot produce efecte negative, precum frustrare și respingerea autorității, mai ales în rândul adolescenților pentru care mediul digital reprezintă o parte esențială a vieții sociale și de divertisment.

El subliniază că educația și comunicarea sunt soluțiile esențiale, nu doar restricțiile. În opinia sa, accentul ar trebui pus pe prevenție și dialog, pentru ca tinerii să înțeleagă echilibrul în utilizarea tehnologiei.

"Este o temă care ia amploare în mai multe țări care au introdus aceste restricții. În primul rând, din punctul meu de vedere, ca părinte care are un elev care câteodată depășește timpul petrecut pe telefon, mă gândesc că ar fi utilă o astfel de restricție.

Dar dacă mă gândesc la faptul că, în general, restricțiile, nu generează decât fie frustrare - că e posibil pentru un elev de 14 ani pentru care accesul la tehnologie și jocurile video să reprezinte poate cel mai important lucru pentru el, poate mai important decât școala sau prietenii, să i se interzică acest lucru cu o comunicare nu foarte bună, s-ar putea să trezească în el un refuz față de autoritate ulterior, pentru că i se ia lucrul care îi place lui cel mai mult.

Cred că ar trebui comunicarea făcută foarte mult. Și aș insista mai mult pe educație, pe prevenire.

Înțeleg că legea permite totuși părintelui să lasă acces elevului, copilului pe rețele", a declarat Ovidiu Iosif, Director Executiv, Asociația Joc Responsabil, în dezbaterea DC Medical - „Navigând în siguranță: Dincolo de ecran! Împreună găsim echilibrul!”

Ce instrumente parentale avem în prezent pentru limitarea accesului minorilor la conținut?

Ovidiu Iosif explică faptul că părinții au deja la dispoziție aplicații de control parental care le permit să blocheze accesul copiilor la anumite aplicații sau chiar să transforme smartphone-ul într-un telefon clasic, temporar sau permanent. Totuși, el recunoaște că mulți copii știu să ocolească aceste măsuri, reușind să dezinstaleze aplicațiile de control.

"Există aplicații de control parental prin care părintele, având o aplicație instalată pe telefonul copilului, poate bloca anumite aplicații sau chiar pe toate.

Dintr-un smartphone să facă un telefon clasic pe anumite perioade sau total.

E adevărat că sunt mulți copii care știu să dezintaleze aplicația părintelui", a mai spus Ovidiu Iosif.

Mesajul central al lui Ovidiu Iosif este că educația digitală și dialogul cu copiii trebuie să fie prioritare, nu doar interzicerea accesului.

"Cred că în afara faptului că arată o îngrijorare a societății, comunicate corect, poate și copiii înțeleg că ceva e în exces. În practică, vom vedea... Părerea mea este că interzicerea s-ar putea să fie întotdeauna ușor "bypassată" de alte formule, de alte mecanisme, de la fructul oprit până la inovația copilului.

Mai mult aș insista pe educare", a mai spus Ovidiu Iosif, Director Executiv, Asociația Joc Responsabil.