Bananele nu sunt atât de periculoase pe cât cred mulți, însă există o greșeală frecventă după decojire. Specialistul explică unde se găsesc, de fapt, pesticidele.
Răspunsul scurt este că pesticidele rămân în principal pe coajă, iar pulpa bananei este, în general, bine protejată. Principalul risc apare în timpul decojirii, prin transferul reziduurilor de pe coajă pe mâini și apoi pe fruct.
Bananele se află printre cele mai consumate fructe din lume și sunt prezente aproape zilnic în alimentația multor români. În același timp, ele se numără și printre produsele care ridică frecvent întrebări legate de utilizarea pesticidelor, deoarece provin din regiuni tropicale și parcurg mii de kilometri până ajung pe rafturile magazinelor.
În spațiul online circulă numeroase informații despre cantitatea de pesticide folosită în cultura bananelor, iar mulți consumatori se întreabă dacă aceste substanțe ajung și în partea comestibilă a fructului.
În realitate, răspunsul este mai nuanțat. Specialiștii în siguranță alimentară spun că problema nu este pulpa bananei, ci modul în care fructul este manipulat înainte de consum.
Potrivit dr. ing. Alexandru Ionuț Cîrîc, director General al ICA Research & Development S.R.L., structura bananei oferă un avantaj important față de alte fructe.
"Bananele sunt printre cele mai consumate fructe, dar mulți se întreabă: sunt ele pline de pesticide? Ajută coaja lor groasă la protejarea consumatorului?", a explicat dr. ing. Alexandru Ionuț Cîrîc, într-un clip postat pe Facebook.
Bananele nu sunt cultivate în România, ci în zone tropicale unde umiditatea ridicată favorizează dezvoltarea numeroaselor boli fungice. După recoltare, fructele trebuie să reziste perioade lungi de transport maritim și depozitare înainte de a ajunge în magazine.
Pentru a limita degradarea lor, producătorii utilizează tratamente antifungice aprobate pentru industria alimentară. Printre substanțele folosite se află și tiabendazolul, un fungicid destinat prevenirii apariției mucegaiurilor și prelungirii duratei de păstrare.
Aceste tratamente fac parte din lanțul de producție al bananelor destinate exportului și sunt reglementate prin limite maxime de reziduuri stabilite de autoritățile de siguranță alimentară.
Specialistul explică faptul că aceste tratamente sunt necesare deoarece fructele traversează un transport de lungă durată.
"Bananele sunt fructe exotice, nespecifice regiunii noastre, care necesită tratamente antifungice intense, precum tiabendazolul, pentru a rezista transportului îndelungat", a mai explicat specialistul.
Una dintre cele mai importante informații pentru consumatori privește distribuția reziduurilor de pesticide în interiorul fructului.
Coaja bananei reprezintă o barieră naturală foarte eficientă. Ea limitează pătrunderea substanțelor către pulpă și protejează partea care ajunge pe masa consumatorului.
Analizele efectuate în laboratoare arată că majoritatea reziduurilor rămân la suprafața cojii sau în straturile exterioare ale acesteia. Pulpa conține, în cele mai multe situații, cantități foarte mici sau nedetectabile de pesticide.
Acesta este motivul pentru care bananele sunt considerate, în general, fructe cu un risc redus de expunere directă la reziduuri prin consumul pulpei.
Dr. Alexandru Ionuț Cîrîc explică acest mecanism.
"Din punctul de vedere al siguranței alimentare, coaja groasă a bananei funcționează ca o barieră fizică excelentă. Studiile de laborator arată că reziduurile de pesticide se regăsesc aproape exclusiv în coajă, în timp ce pulpa rămâne, în general, curată", a mai explicat dr. ing. Alexandru Ionuț Cîrîc.
Faptul că pulpa este bine protejată nu înseamnă că nu există niciun risc.
Pericolul apare în momentul decojirii fructului. Mâinile intră în contact direct cu suprafața cojii, iar reziduurile sau microorganismele prezente la exterior pot ajunge ulterior pe pulpă.
Acest fenomen poartă numele de contaminare încrucișată și este bine cunoscut în domeniul siguranței alimentare. El apare ori de câte ori microorganismele sau substanțele aflate pe o suprafață se transferă pe alimente gata pentru consum.
În cazul bananelor, transferul poate avea loc atunci când persoana decojește fructul și apoi atinge partea comestibilă fără să își curețe mâinile. Același lucru se poate întâmpla atunci când banana este tăiată cu un cuțit care a intrat în contact cu exteriorul cojii.
"Problema apare prin contaminarea încrucișată. Dacă atingem coaja tratată și apoi punem mâna pe pulpă sau la gură, reziduurile pot fi transferate", a mai explicat cercetătorul.
Un alt subiect care ridică întrebări în rândul consumatorilor este utilizarea etilenei.
Bananele sunt recoltate înainte de maturarea completă. În această etapă, fructele rezistă mai bine transportului și au un risc mai mic de deteriorare.
După sosirea în centrele de distribuție, procesul de coacere este controlat cu ajutorul etilenei, un gaz care există în mod natural și este produs inclusiv de fructe în timpul maturării.
Expunerea controlată la etilenă permite comercianților să livreze banane coapte uniform și să reducă pierderile alimentare.
Potrivit specialistului, această procedură este considerată sigură.
"De asemenea, bananele sunt expuse la etilenă pentru a controla procesul de coacere, însă această practică este considerată sigură pentru consum", a mai spus dr. Alexandru Ionuț Cîrîc.
Gestul pare banal, însă poate reduce semnificativ riscul de transfer al reziduurilor sau al microorganismelor.
Mulți consumatori consideră coaja bananei un înveliș perfect curat, asemănător unui ambalaj alimentar. În realitate, suprafața fructului intră în contact cu numeroase medii pe parcursul recoltării, transportului, depozitării și expunerii la raft.
Pe lângă reziduurile de fungicide, pe coajă pot exista bacterii, fungi sau particule de murdărie provenite din manipularea repetată.
De aceea, specialiștii recomandă evitarea atingerii pulpei imediat după contactul cu exteriorul fructului și spălarea mâinilor înainte de consum, mai ales atunci când banana este oferită copiilor mici sau persoanelor cu imunitate scăzută.
Dr. Alexandru Ionuț Cîrîc sintetizează recomandarea într-o regulă ușor de aplicat în viața de zi cu zi.
"Regula de aur: spălați-vă pe mâini după ce decojiți o banană. Nu priviți coaja fructelor exotice ca pe un ambalaj steril. Aceasta este adesea acoperită cu reziduuri de fungicide și cu microorganisme care pot contamina pulpa în momentul în care o atingem sau tăiem fructul", a explicat cercetătorul.
Mesajul specialiștilor nu este că bananele trebuie evitate, ci că ele trebuie manipulate corect înainte de consum.
Coaja groasă oferă o protecție eficientă împotriva pătrunderii pesticidelor în pulpă, iar analizele de laborator arată că partea comestibilă rămâne, în general, foarte bine protejată. În schimb, exteriorul fructului poate purta reziduuri de fungicide și microorganisme, motiv pentru care igiena mâinilor după decojire reprezintă o măsură simplă, dar importantă.
Astfel, consumul bananelor rămâne sigur atunci când sunt respectate regulile elementare de igienă alimentară. Un gest care durează doar câteva secunde poate reduce și mai mult riscul de contaminare încrucișată și contribuie la un consum în condiții optime de siguranță.
