Cât de sigure sunt toaletele publice? Mituri și realități despre riscul de infecție

Dacă ești părinte sau suferi de o afecțiune care te obligă să folosești toaleta frecvent, probabil știi deja care sunt cele mai curate băi publice din zona ta. Dar ce faci atunci când nu ai de ales și trebuie să folosești o toaletă care pare neîngrijită? Este periculos să te așezi pe colacul de WC? Sau riscul este mai mic decât pare?

Ce se ascunde într-o toaletă publică

Corpul uman elimină zilnic peste un litru de urină și mai mult de 100 de grame de materii fecale. Acestea conțin bacterii și virusuri care ajung inevitabil în toaletă. Persoanele cu diaree sau infecții digestive pot răspândi mai mulți germeni, transformând toaletele aglomerate într-un adevărat "cocktail microbian".

Ce germeni se găsesc pe colacul toaletei

Printre microbii identificați frecvent se numără:

• bacterii intestinale precum E. coli, Klebsiella, Enterococcus - responsabile de infecții digestive;
• bacterii cutanate precum Staphylococcus aureus (inclusiv tulpini rezistente la antibiotice);
• virusuri precum norovirus și rotavirus, care provoacă gastroenterite;
• ouă de paraziți intestinali și protozoare care pot cauza dureri abdominale.

Pe lângă acestea, sub marginea toaletei se formează adesea un biofilm - un strat lipicios de bacterii și reziduuri organice greu de îndepărtat.

Este colacul cel mai murdar loc din toaletă?

Surprinzător, nu. Studiile arată că mânerele ușilor, robinetele și butoanele de tragere a apei sunt de fapt mult mai contaminate decât colacul toaletei, deoarece sunt atinse frecvent cu mâinile murdare.

În toaletele publice intens folosite, curățenia ar trebui făcută de mai multe ori pe zi, însă în multe cazuri aceasta se face rar, lăsând microbii să se înmulțească rapid. Semnele unei toalete neîngrijite sunt mirosul puternic de urină, podelele umede și murdăria vizibilă.

Pericolul real

Cel mai mare risc apare în momentul tragerii apei fără capacul închis. Atunci se formează un nor microscopic de picături care poate conține bacterii și viruși, răspândindu-se până la doi metri în aer.

De asemenea, uscătoarele de mâini pot dispersa germeni dacă sunt folosite după o spălare incorectă.

Cum se răspândesc microbii din toaletele publice

Există mai multe modalități prin care germenii pot ajunge în organism:

• Prin piele - dacă te așezi pe o suprafață murdară și ai tăieturi sau zgârieturi;
• Prin atingerea feței - dacă duci mâna la ochi, gură sau nas înainte de a te spăla;
• Prin inhalare - în băile mici și prost ventilate, particulele din aer pot fi inhalate;
• Prin stropi de apă - bacteriile pot rămâne în vasul de toaletă chiar și după mai multe spălări.

Cum te poți proteja

Pentru a reduce riscul de contaminare, respectă câteva reguli simple:

• Folosește huse de unică folosință sau hârtie igienică pe colacul toaletei;
• Șterge colacul cu șervețel antibacterian înainte de a te așeza;
• Închide capacul înainte de a trage apa, dacă toaleta are unul;
• Spală-te bine pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde;
• Evită uscătoarele de mâini - folosește prosoape de hârtie;
• Nu folosi telefonul în toaletă, deoarece poate deveni purtător de bacterii;
• Curăță zona de schimbat scutece înainte și după folosire.

Este sigur să te așezi pe o toaletă publică?

Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, da, riscul de infecție este redus. Principalul pericol nu vine din contactul cu colacul, ci din mâinile murdare și obiceiurile igienice neglijente.

Dacă îți este neplăcut să te așezi direct, șterge suprafața sau folosește o protecție de hârtie. Dar evită să "planezi" deasupra toaletei - această poziție tensionează mușchii pelvieni și îngreunează golirea completă a vezicii.

Toaletele publice pot adăposti numeroși germeni, dar cu măsuri simple de igienă, riscul de îmbolnăvire este foarte scăzut. Cel mai important lucru pe care îl poți face este să te speli corect pe mâini și să eviți atingerea feței până când acestea sunt curate.

Așadar, mai degrabă decât să te temi de colacul toaletei, concentrează-te pe prevenție - și lasă grijile inutile în urmă, acolo unde le este locul.