De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Un studiu recent scoate la iveală un pericol mai puțin cunoscut al toaletelor publice: fiecare descărcare a apei eliberează în aer nori de picături contaminate, care pot fi inhalate și ajunge adânc în plămâni. Cercetătorii de la China University of Geosciences au analizat modul în care diferitele tipuri de toalete și sistemele de ventilație influențează răspândirea bacteriilor în aer.
Echipa s-a concentrat pe două bacterii frecvent întâlnite în toalete: Staphylococcus aureus, care poate fi prezentă pe piele și în căile respiratorii, și E. coli, o bacterie intestinală care poate cauza infecții severe. Concluziile studiului, publicate în revista Risk Analysis, subliniază un risc semnificativ pentru sănătatea publică.
Toaletele turcești răspândesc mai multe bacterii
Comparând toaletele clasice, de tip turces (folosite prin ghemuire), cu cele moderne, tip bideu, cercetătorii au descoperit că primele sunt mult mai periculoase din punct de vedere al contaminării aerului. Toaletele turcești eliberează de până la 2,6 ori mai mult S. aureus și cu 1,4 ori mai mult E. coli decât toaletele cu bideu.
Acest fenomen este explicat prin diferențele de design: toaletele turcești sunt mai aproape de sol și au pereți mai mici ai vasului, ceea ce permite mai multor picături de apă să fie dispersate în aer în timpul tragerii apei.
O a doua descărcare a apei crește riscul de contaminare
Un rezultat surprinzător al studiului contestă un obicei comun al utilizatorilor: o a doua descărcare a apei nu îmbunătățește igiena, ci agravează problema. Cercetătorii au descoperit că la a doua tragere a apei se eliberează chiar mai multe bacterii: cu până la 1,8 ori mai mult S. aureus și 1,4 ori mai mult E. coli.
Picăturile microscopice, un risc major pentru plămâni
Dimensiunea acestor picături este esențială pentru impactul asupra sănătății. Cele mai periculoase sunt cele mai mici de 4,7 micrometri, suficient de fine pentru a rămâne în suspensie și a fi inhalate profund în plămâni. Studiul arată că 55-70% dintre picăturile care conțin S. aureus și 52-62% dintre cele cu E. coli se încadrează în această categorie de risc.
Ventilația, o soluție eficientă împotriva bacteriilor din aer
Cercetătorii au descoperit că un sistem de ventilație eficient poate reduce semnificativ concentrația de bacterii din aer. În toaletele unde erau active ventilatoarele de evacuare, nivelul bacteriilor a fost de până la 2,2 ori mai scăzut decât în cele fără ventilație adecvată.
Comparând datele obținute cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății, cercetătorii au concluzionat că, în multe situații, toaletele publice depășesc limitele de siguranță privind expunerea la bioaerosoli. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt cele mai expuse riscurilor. Cu toate acestea, o ventilație corespunzătoare poate reduce considerabil aceste pericole.
Vezi și: Tromboza venoasă cerebrală, asociată cu un risc crescut de cancer

Infecții - FOTO: Freepik@naatlishlaps23
Ce măsuri pot fi luate pentru siguranța în toaletele publice?
Deoarece toaletele publice sunt mult mai frecvent utilizate decât cele private, studiul recomandă câteva schimbări simple care ar putea reduce riscurile:
Modernizarea toaletelor: înlocuirea toaletelor turcești cu toalete tip bideu ar putea reduce semnificativ răspândirea bacteriilor.
Îmbunătățirea ventilației: verificarea și optimizarea sistemelor de evacuare a aerului pot contribui la scăderea concentrației de bacterii din aer.
Evitarea descărcărilor multiple: deși poate părea o măsură de igienă suplimentară, un al doilea jet de apă poate crește numărul bacteriilor eliberate.
"Rezultatele noastre subliniază riscurile semnificative pe care le implică expunerea la bioaerosoli în toaletele publice. Optimizarea eficienței ventilatoarelor și a ratei de schimb a aerului poate reduce considerabil concentrația de bioaerosoli și riscurile pentru sănătatea publică", afirmă Wajid Ali, doctorand în studii de mediu la China University of Geosciences.
Vezi și: Colesterolul persistent, marker cheie al riscului cardiovascular asociat stilului de viață
Cum să te protejezi?
Dacă trebuie să folosești o toaletă publică, cercetătorii recomandă câteva măsuri simple pentru a minimiza expunerea la bacterii:
- Alege cabine bine ventilate, unde se simte circulația aerului.
- Evită să tragi apa de mai multe ori, decât dacă este absolut necesar.
- Dacă cineva a folosit toaleta chiar înaintea ta, așteaptă câteva momente înainte de a intra, pentru a permite dispersarea particulelor contaminate.
-
Tinctura de valeriană: când te ajută și când NU trebuie luată01.12.2025, 21:02
-
Efectul cafelei pentru rinichi: este bună sau rea? Cum să o bei corect01.12.2025, 18:55
-
-
-
Cum să iei fier fără să te constipi: greșeala pe care o facem01.12.2025, 14:01
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cum se transmite HIV?
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Un copil de 5 ani a murit din cauza meningitei meningococice. Care sunt primele simptome și cum poate fi prevenită boala
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
