De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații

Bijuteriile și unghiile false pot ucide pacienți fără să-ți dai seama! Cadrele medicale care poartă inele, ceasuri sau manichiură artificială cresc riscul de transmitere a infecțiilor în spitale. Respectarea regulilor simple de igienă a mâinilor poate preveni până la 70% din infecțiile asociate asistenței medicale.

Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) rămâne o provocare majoră pentru sistemul sanitar. Conform datelor publicate, 50-70% din aceste infecții pot fi prevenite prin măsuri simple, printre care cea mai importantă este igiena corectă a mâinilor.

Conform conf. univ. dr. Beatrice Mahler, prevenirea IAAM nu ține doar de infrastructură, circuite sau dotări, ci de responsabilitatea fiecărui angajat din sistemul medical, de la medici și asistente la personalul auxiliar.

De ce personalul medical trebuie să evite bijuteriile și unghiile false

Mâinile curate sunt prima linie de apărare în prevenirea infecțiilor. Medicii și asistenții trebuie să respecte reguli stricte.

Fără inele, verighete, ceas sau brățări - bijuteriile pot adăposti microbi și împiedică o igienă corectă. Chiar și un simplu contact cu pacientul poate transmite bacterii rezistente.

Unghii naturale și curate, fără ojă sau gel - unghiile artificiale sau colorate pot fi greu de dezinfectat și pot fi surse de contaminare, în special în cazul contactului cu secreții, sânge sau pansamente.

"Personalul medical are cele mai multe reguli de respectat. Mâini curate, altfel spus:  

• fără inele, nici măcar verighetă, fără ceas sau brățări, unghia curată, fără ojă, gel sau lac; aici am găsit și înțelegere și aplicare imediată, dar trebuie să recunosc că am găsit și reticență și reacții negative la adresa mea, fiind catalogată ca intransigentă, pentru că am cerut respectarea acestor reguli simple", a explicat dr. Beatrice Mahler, într-o postare pe Facebook.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler subliniază că aceste reguli, aparent simple, sunt adesea întâmpinate cu reticență, însă respectarea lor este esențială pentru siguranța pacientului.

Igiena mâinilor: reguli esențiale

În sălile de tratament

Spălarea mâinilor ori de câte ori personalul medical intră în sala cu chiuvetă.

Dezinfectarea mâinilor înainte și după atingerea pacientului sau a obiectelor personale ale acestuia (pat, noptieră etc.).

"Mâinile se spală de câte ori personalul medical ajunge în sala de tratament unde există chiuvetă;

în salon mâinile se dezinfectează ÎNAINTE și DUPĂ ce s-a atins pacientul sau obiectele pe care acesta le folosește (pat, noptieră, etc);

în salon mâinile se dezinfectează ÎNAINTE și DUPĂ ce utilizăm mănuși, care se folosesc exclusiv la manevre care presupun contact cu secreții, sânge, pansamente, sonde, etc;

NU se folosesc mănuși când atingem pacientul ca să măsurăm tensiunea, să lmăsurăm pulsul, când alimentăm pacientul, când examinăm pacientul", mai explică conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Pentru aparținători

Dezinfectarea mâinilor înainte și după vizită la pacientul internat.

Chiuvetele din salon: avantaj sau risc?

Inițial concepute pentru a facilita igiena, chiuvetele amplasate lângă patul pacientului pot crește riscul de transmitere a infecțiilor. Prevenirea infecțiilor depinde mai mult de comportamentul personalului decât de prezența chiuvetei.

"Legat de chiuveta din salonul (nu mă refer la cea din grupul sanitar). Instalarea chiuvetelor în salonul pacienților, lângă pat, a fost inițial concepută pentru a îmbunătăți igiena mâinilor și a preveni infecțiile. Cu toate acestea, dovezile tot mai numeroase arată că, în practică, chiuveta de lângă patul pacientului aduce un risc semnificativ de transmitere a infecțiilor de spital.

Un studiu la scară largă realizat în Germania de Fucini și colab. (Journal of Hospital Infection, 2023) a analizat date din 552 de unități de terapie intensivă și a evidențiat că prezența chiuvetelor în saloanele pacienților a crescut rata infecțiilor asociate asistenței medicale cu aproximativ 25%, iar pneumoniile cauzate de Pseudomonas aeruginosa au fost cu 44% mai frecvente în unitățile cu chiuvete în salon. Anantharajah și colab. (J Hosp Infect, 2024) au raportat că tulpinile rezistente, cum ar fi Klebsiella, Serratia și E. coli, au persistat în chiuvete chiar și după dezinfecții repetate și înlocuirea sifonului", mai explică conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Necesitatea unei strategii naționale

Pentru combaterea eficientă a IAAM, sunt necesare:

Legislație clară și norme de aplicare

Strategii integrate, care să combine infrastructura, dotările și responsabilitatea personalului, mai subliniază conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Promovarea continuă a regulilor de igienă a mâinilor

Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale este o responsabilitate individuală și colectivă. Fiecare cadru medical trebuie să respecte reguli stricte de igienă, fără bijuterii și cu unghii naturale, pentru a proteja sănătatea pacienților și a colegilor.

"Strategia în lupta cu IAAM se bazează pe date, nu pe opinii, iar responsabilitatea începe cu mâinile noastre", arată conf. univ. dr. Beatrice Mahler.