Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient.
Un nou studiu publicat în Journal of Advanced Nursing arată că utilizarea de rutină a mănușilor nesterile de către asistente în timpul pregătirii și administrării intravenoase a antibioticelor nu oferă protecție demonstrată și poate chiar să dăuneze. Această practică, considerată adesea obligatorie, nu are la bază ghiduri clare și bazate pe dovezi.
Mănușile vs. igiena mâinilor
Asistentele folosesc frecvent mănuși nesterile pentru a evita contaminarea și iritațiile chimice. Totuși, studiul arată că această practică poate reduce respectarea corectă a igienei mâinilor, crescând riscul infecțiilor asociate îngrijirii medicale (HAI).
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 7 și 15% dintre pacienții internați în spitale dezvoltă o infecție nosocomială înainte de externare, majoritatea cauzate de contaminare încrucișată și nu de lipsa mănușilor.
Decizia de a purta mănuși nesterile este adesea influențată de frică, dezgust sau anxietate privind contaminarea, depășind raționamentul clinic și ghidurile existente. Această rutină a fost inițial introdusă în timpul epidemiei HIV și continuă să fie predată ca standard în instruirea asistentei medicale.
Costuri și impact asupra mediului
Utilizarea excesivă a mănușilor nesterile crește costurile medicale și generează deșeuri periculoase. Vinylul și nitrilul nu sunt biodegradabile, iar incinerarea lor eliberează substanțe chimice nocive și microplastice în mediu. OMS estimează că îmbunătățirea igienei mâinilor, inclusiv folosirea corectă a mănușilor, poate economisi aproximativ 16,5 dolari pentru fiecare dolar investit în programe de prevenire a infecțiilor.
Descoperirile studiului
Lipsa dovezilor directe
Cercetătorii au analizat cinci baze de date majore și literatura de specialitate până în februarie 2024, identificând doar trei studii relevante. Doar unul dintre acestea a fost eligibil după selecția inițială. Restul nu ofereau date concrete privind utilizarea mănușilor în pregătirea antibioticelor IV.
Un studiu a arătat că 59% din utilizarea mănușilor nesterile nu era justificată, fiind determinată de imitarea altor practici sau de percepții eronate despre igienă.
Recomandări actuale și practici emergente
Două studii au sugerat că mănușile sunt necesare doar dacă există expunere la fluide corporale sau mucoase, iar una dintre surse recomandă explicit să nu se folosească mănuși pentru pregătirea antibioticelor IV.
Practicile emergente în clinicile moderne pun accent pe igiena corectă a mâinilor și schimbarea mănușilor între pacienți pentru prevenirea contaminării. Reducerea utilizării nejustificate a mănușilor aduce beneficii directe pentru mediu și bugetul spitalicesc.
Studiul concluzionează că utilizarea nejustificată a mănușilor nesterile la pregătirea și administrarea antibioticelor intravenoase poate:
- Reduce respectarea igienei mâinilor;
- Crește riscul de infecții asociate îngrijirii medicale;
- Crește costurile și cantitatea de deșeuri medicale;
- Afectează negativ mediul înconjurător.
Autorii subliniază necesitatea unor cercetări riguroase și a dezvoltării unor ghiduri clare pentru utilizarea mănușilor nesterile în practica medicală, pentru a proteja pacienții și a sprijini decizii bazate pe dovezi.
-
Ce faci dacă ți-a ieșit piureul prea lichid? Soluții rapide să-l salvezi19.01.2026, 21:49
-
-
-
Ce este calciul și ce rol are în corp?19.01.2026, 20:17
-
8 lucruri despre ciocolată pe care nu ar trebui să le mai crezi19.01.2026, 18:49
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
