Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat

Ciuperca misterioasă care ucide oameni și rezistă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un spital are Candida auris.
Candida auris (C. auris) este o ciupercă de tip drojdie, identificată pentru prima dată în Japonia în 2009.
Deși nu reprezintă un pericol pentru persoanele sănătoase, poate provoca infecții grave în spitale, în special la pacienții cu un sistem imunitar slăbit. În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca agent patogen fungic de prioritate critică, din cauza amenințării pe care o reprezintă pentru sănătatea publică.
De ce este periculoasă: rezistență la tratament și mortalitate ridicată
Peste 90% dintre tulpinile de C. auris sunt rezistente la fluconazol, un antifungic frecvent utilizat.
Multe tulpini sunt rezistente la mai multe clase de antifungice, iar unele nu răspund la niciunul dintre cele trei tratamente antifungice majore.
Rata mortalității în cazurile de infecții invazive (cum ar fi cele ale sângelui) variază între 30% și 60%, în special la pacienții cu afecțiuni preexistente grave.
Candida auris: cum se răspândește și unde se găsește
Candida auris a fost identificată pentru prima dată în Asia, dar s-a răspândit rapid la nivel global, cu focare raportate în SUA, Europa, India, Africa de Sud și alte țări.
În Statele Unite, cazurile clinice au crescut dramatic: peste 4.000 de infecții noi raportate în martie 2023 și o creștere de 580% a cazurilor izolate între 2019 și 2020.
Colonizare versus infecție: care este diferența
Colonizare: ciuperca este prezentă pe piele sau în alte zone ale corpului fără a provoca simptome. Persoana colonizată poate însă transmite ciuperca altora.
Infecție: apare când C. auris invadează zone sterile ale corpului, cum ar fi sângele sau organele interne. Simptomele pot include febră, frisoane, tensiune arterială scăzută, dureri sau erupții cutanate, dar sunt adesea nespecifice.
Cine este cel mai expus riscului
Persoanele cu risc crescut includ:
- Pacienți internați în spitale sau centre de îngrijire pe termen lung
- Persoane cu catetere, ventilatoare sau alte dispozitive medicale invazive
- Pacienți imunocompromiși
- Persoane care au primit tratamente frecvente cu antibiotice sau antifungice
Pentru populația generală, riscul de infecție este foarte mic, dar focarele din spitale pot fi greu de controlat.
Cum se detectează și se controlează în spitale
Diagnosticul poate fi întârziat deoarece C. auris este adesea identificată greșit cu metodele standard de laborator. Sunt necesare teste specializate pentru identificare corectă.
Măsurile de control în spitale includ: igiena strictă a mâinilor, izolarea pacienților, dezinfectarea echipamentului și a suprafețelor cu produse aprobate, screening pentru pacienții cu risc crescut.
Studiile recente arată că respectarea riguroasă a protocoalelor standard de prevenire a infecțiilor poate ajuta la prevenirea răspândirii C. auris, chiar și în unitățile de dializă.
Opțiuni de tratament și provocări
Tratamentul de primă linie este reprezentat de echinocandine (ex: micafungin).
Unele tulpini dezvoltă rezistență chiar și la aceste medicamente, ceea ce limitează opțiunile terapeutice.
Există un vaccin experimental (NDV-3A), testat cu succes pe animale, dar încă nu este disponibil pentru uz uman.
De ce apare acum: rolul schimbărilor climatice și al antifungicelor din agricultură
Se presupune că încălzirea globală a permis ciupercii să se adapteze mai bine la temperatura corpului uman.
Utilizarea excesivă a fungicidelor în agricultură ar fi putut contribui la apariția tulpinilor rezistente la medicamente.
De ce este important să ne pese
Deși Candida auris nu reprezintă un pericol imediat pentru majoritatea oamenilor, în spitale și centre medicale este o amenințare serioasă.
Ascensiunea sa evidențiază vulnerabilitățile sistemelor de sănătate: lipsa de antifungice eficiente, supradiagnosticarea, modificările climatice și nevoia urgentă de supraveghere și prevenție mai bună.
Este un semnal de alarmă pentru investiții în cercetare, diagnostic precis și măsuri stricte de control.
Candida auris: ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
La identificarea unei persoane cu Candida auris, fie că este vorba despre colonizare (prezența ciupercii fără simptome) sau infecție activă, este esențială implementarea imediată a unor măsuri stricte de prevenire și control al transmiterii, deoarece:
- Candida auris persistă pe piele și pe suprafețe timp îndelungat
- Se transmite ușor în mediul spitalicesc;
- Este adesea rezistentă la dezinfectanții uzuali și la antifungice.
Candida auris: măsuri de prevenire și control recomandate:
- Izolarea pacientului
- Internarea în cameră individuală sau într-o zonă desemnată pentru pacienții cu C. auris
- Afișarea de semnalizări clare privind precauțiile necesare (de contact)
2. Precauții de contact stricte
- Utilizarea mănușilor și halatelor de unică folosință de către personalul medical și vizitatori
- Schimbarea echipamentului de protecție între pacienți
3. Igiena riguroasă a mâinilor
- Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau utilizarea dezinfectanților pe bază de alcool (cu eficiență dovedită împotriva C. auris)
- Realizată înainte și după contactul cu pacientul sau cu suprafețele din jur
4. Curățarea și dezinfectarea mediului
- Folosirea de produse dezinfectante aprobate de EPA (Environmental Protection Agency) cu eficiență documentată împotriva C. auris
- Curățarea zilnică a suprafețelor frecvent atinse (pat, noptieră, echipamente medicale)
- Dezinfectarea echipamentelor reutilizabile imediat după utilizare
5. Limitarea personalului și vizitatorilor
- Instruirea personalului privind riscul de transmitere și respectarea măsurilor de control
- Limitarea numărului de vizitatori și instruirea acestora înainte de acces
6. Screeningul contacților și al pacienților cu risc
- Testarea altor pacienți care au fost în contact cu persoana infectată/colonizată
- Monitorizarea pacienților care sunt internați frecvent sau transferați din alte unități medicale
Aceste măsuri trebuie menținute pe întreaga durată a spitalizării și eventual și după externare, în cazul relocării într-un centru de îngrijire, conform protocoalelor naționale și internaționale.
-
-
De ce a murit Mihai Leu. Mesajul transmis de prof. dr. Irinel Popescu02.07.2025, 13:56
-
-
-
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Infecțiile fungice, rezistente la fluconazol
Această infecție aparent banală a devenit rezistentă la tratamentul comun.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Carnea crudă, cantitate ridicată de E.coli. Temperatura la care trebuie gătită
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Sepsisul, amenințare mortală. Jumătate dintre pacienți mor în decurs de doi ani
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu a venit din China. Nu discutăm de nimic special
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Tuberculoza, principala cauză a deceselor provocate de boli infecțioase în 2023. OMS, apel la prevenție
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.