Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat

Ciuperca misterioasă care ucide oameni și rezistă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un spital are Candida auris.
Candida auris (C. auris) este o ciupercă de tip drojdie, identificată pentru prima dată în Japonia în 2009.
Deși nu reprezintă un pericol pentru persoanele sănătoase, poate provoca infecții grave în spitale, în special la pacienții cu un sistem imunitar slăbit. În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca agent patogen fungic de prioritate critică, din cauza amenințării pe care o reprezintă pentru sănătatea publică.
De ce este periculoasă: rezistență la tratament și mortalitate ridicată
Peste 90% dintre tulpinile de C. auris sunt rezistente la fluconazol, un antifungic frecvent utilizat.
Multe tulpini sunt rezistente la mai multe clase de antifungice, iar unele nu răspund la niciunul dintre cele trei tratamente antifungice majore.
Rata mortalității în cazurile de infecții invazive (cum ar fi cele ale sângelui) variază între 30% și 60%, în special la pacienții cu afecțiuni preexistente grave.
Candida auris: cum se răspândește și unde se găsește
Candida auris a fost identificată pentru prima dată în Asia, dar s-a răspândit rapid la nivel global, cu focare raportate în SUA, Europa, India, Africa de Sud și alte țări.
În Statele Unite, cazurile clinice au crescut dramatic: peste 4.000 de infecții noi raportate în martie 2023 și o creștere de 580% a cazurilor izolate între 2019 și 2020.
Colonizare versus infecție: care este diferența
Colonizare: ciuperca este prezentă pe piele sau în alte zone ale corpului fără a provoca simptome. Persoana colonizată poate însă transmite ciuperca altora.
Infecție: apare când C. auris invadează zone sterile ale corpului, cum ar fi sângele sau organele interne. Simptomele pot include febră, frisoane, tensiune arterială scăzută, dureri sau erupții cutanate, dar sunt adesea nespecifice.
Cine este cel mai expus riscului
Persoanele cu risc crescut includ:
- Pacienți internați în spitale sau centre de îngrijire pe termen lung
- Persoane cu catetere, ventilatoare sau alte dispozitive medicale invazive
- Pacienți imunocompromiși
- Persoane care au primit tratamente frecvente cu antibiotice sau antifungice
Pentru populația generală, riscul de infecție este foarte mic, dar focarele din spitale pot fi greu de controlat.
Cum se detectează și se controlează în spitale
Diagnosticul poate fi întârziat deoarece C. auris este adesea identificată greșit cu metodele standard de laborator. Sunt necesare teste specializate pentru identificare corectă.
Măsurile de control în spitale includ: igiena strictă a mâinilor, izolarea pacienților, dezinfectarea echipamentului și a suprafețelor cu produse aprobate, screening pentru pacienții cu risc crescut.
Studiile recente arată că respectarea riguroasă a protocoalelor standard de prevenire a infecțiilor poate ajuta la prevenirea răspândirii C. auris, chiar și în unitățile de dializă.
Opțiuni de tratament și provocări
Tratamentul de primă linie este reprezentat de echinocandine (ex: micafungin).
Unele tulpini dezvoltă rezistență chiar și la aceste medicamente, ceea ce limitează opțiunile terapeutice.
Există un vaccin experimental (NDV-3A), testat cu succes pe animale, dar încă nu este disponibil pentru uz uman.
De ce apare acum: rolul schimbărilor climatice și al antifungicelor din agricultură
Se presupune că încălzirea globală a permis ciupercii să se adapteze mai bine la temperatura corpului uman.
Utilizarea excesivă a fungicidelor în agricultură ar fi putut contribui la apariția tulpinilor rezistente la medicamente.
De ce este important să ne pese
Deși Candida auris nu reprezintă un pericol imediat pentru majoritatea oamenilor, în spitale și centre medicale este o amenințare serioasă.
Ascensiunea sa evidențiază vulnerabilitățile sistemelor de sănătate: lipsa de antifungice eficiente, supradiagnosticarea, modificările climatice și nevoia urgentă de supraveghere și prevenție mai bună.
Este un semnal de alarmă pentru investiții în cercetare, diagnostic precis și măsuri stricte de control.
Candida auris: ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
La identificarea unei persoane cu Candida auris, fie că este vorba despre colonizare (prezența ciupercii fără simptome) sau infecție activă, este esențială implementarea imediată a unor măsuri stricte de prevenire și control al transmiterii, deoarece:
- Candida auris persistă pe piele și pe suprafețe timp îndelungat
- Se transmite ușor în mediul spitalicesc;
- Este adesea rezistentă la dezinfectanții uzuali și la antifungice.
Candida auris: măsuri de prevenire și control recomandate:
- Izolarea pacientului
- Internarea în cameră individuală sau într-o zonă desemnată pentru pacienții cu C. auris
- Afișarea de semnalizări clare privind precauțiile necesare (de contact)
2. Precauții de contact stricte
- Utilizarea mănușilor și halatelor de unică folosință de către personalul medical și vizitatori
- Schimbarea echipamentului de protecție între pacienți
3. Igiena riguroasă a mâinilor
- Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau utilizarea dezinfectanților pe bază de alcool (cu eficiență dovedită împotriva C. auris)
- Realizată înainte și după contactul cu pacientul sau cu suprafețele din jur
4. Curățarea și dezinfectarea mediului
- Folosirea de produse dezinfectante aprobate de EPA (Environmental Protection Agency) cu eficiență documentată împotriva C. auris
- Curățarea zilnică a suprafețelor frecvent atinse (pat, noptieră, echipamente medicale)
- Dezinfectarea echipamentelor reutilizabile imediat după utilizare
5. Limitarea personalului și vizitatorilor
- Instruirea personalului privind riscul de transmitere și respectarea măsurilor de control
- Limitarea numărului de vizitatori și instruirea acestora înainte de acces
6. Screeningul contacților și al pacienților cu risc
- Testarea altor pacienți care au fost în contact cu persoana infectată/colonizată
- Monitorizarea pacienților care sunt internați frecvent sau transferați din alte unități medicale
Aceste măsuri trebuie menținute pe întreaga durată a spitalizării și eventual și după externare, în cazul relocării într-un centru de îngrijire, conform protocoalelor naționale și internaționale.
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
-
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.