Virusul care se ascunde în brânză
Acest virus care face ravagii se ascunde în brânză.
Cercetători de la Universitatea Cornell avertizează că virusul gripal aviar H5N1 poate supraviețui în brânzeturile din lapte crud timp de luni întregi. Studiul arată însă că brânzeturile mai acide, precum feta, pot împiedica supraviețuirea virusului.
Brânzeturile din lapte crud, posibile surse de infecție
Cercetarea, publicată pe 8 octombrie în Nature Medicine, a analizat persistenta virusului H5N1 în produsele lactate. Studiul a pornit de la observațiile anterioare care arătau că vacile infectate elimină virusul în lapte, iar acesta poate supraviețui în laptele crud refrigerat perioade îndelungate.
"Am dorit să studiem cât de stabil este virusul H5N1 în brânzeturile din lapte crud, având în vedere că poate persista în lapte chiar și după perioade lungi de refrigerare", a explicat prof. Diego Diel, autor principal și director al Laboratorului de Virologie din cadrul AHDC.
Virusul poate rezista chiar și după 120 de zile
Deși reglementările FDA cer ca brânzeturile din lapte crud să fie maturate cel puțin 60 de zile la temperaturi de peste 35°F, cercetătorii au detectat virus activ chiar și după 120 de zile la 39°F.
Regula de 60 de zile vizează reducerea umidității și eliminarea bacteriilor dăunătoare, însă studiul sugerează că virusurile precum H5N1 pot rezista mai mult decât se credea.
Rolul acidității în supraviețuirea virusului
- Majoritatea brânzeturilor au un pH între 5,4 (cheddar) și 7 (camembert).
- Brânzeturile foarte acide, precum feta, au pH de aproximativ 4,6 sau mai mic.
- Studiul a demonstrat că virusul H5N1 a rămas activ în brânzeturile cu pH între 5,8 și 6,6, în timp ce în brânzeturile cu pH de 5 sau mai mic nu a fost detectat.
Aciditatea se obține prin acidifiere directă sau prin adăugarea culturilor de bacterii lactice, care transformă lactoza în acid lactic. Gradul fermentației determină cât de scăzut va fi pH-ul final al brânzei.
Recomandări pentru industria lactatelor
Cercetătorii recomandă testarea laptelui înainte de procesarea brânzeturilor și utilizarea doar a laptelui sigur din punct de vedere al virusurilor. Alternativ, încălzirea laptelui la temperaturi sub pasteurizare standard poate ajuta la inactivarea virusului, menținând caracteristicile de gust ale brânzeturilor din lapte crud.
"Aceste informații oferă recomandări practice și bazate pe date pentru industria lactatelor, ajutând producătorii să reducă riscul de contaminare", a explicat Nicole Martin, co-autoare a studiului.
Studiul pe animale: laptele vs. brânza
O parte a cercetării a inclus teste pe fureci, animale foarte susceptibile la H5N1. Animalele care au consumat lapte crud contaminat s-au infectat, în timp ce cele care au consumat brânzeturi din lapte crud contaminat nu s-au îmbolnăvit.
Profesorul Diel explică că virusul din lapte poate avea un contact mai direct cu membranele mucoase din faringe, facilitând infectarea, în timp ce structura brânzeturilor limitează acest contact.
-
-
-
Când simți nevoia să vorbești cu cineva și nu știi de unde să începi16.02.2026, 17:43
-
-
Alimentele care reduc riscul de cancer16.02.2026, 15:55
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Un nou virus stârnește îngrijorare. Ce este virusul Nipah
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Ce riscă zilnic personalul medical
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
