Obiceiul nocturn care anunță un atac cerebral. Sforăitul poate fi un semn precoce de accident vascular sau atac de cord. Acest obicei nocturn indică o hipertensiune periculoasă conform noilor studii.
Sforăitul nu reprezintă doar un disconfort fonic pentru partener, ci poate fi un indicator precoce al unor afecțiuni fatale. Cercetările recente de la Universitatea Flinders demonstrează o legătură directă între acest obicei nocturn și hipertensiunea arterială necontrolată, principalul factor de risc pentru atacul cerebral și bolile de inimă.
Un studiu amplu, publicat în jurnalul Nature Digital Medicine, avertizează că persoanele care sforăie regulat prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare grave. Riscul este monitorizat în special în rândul bărbaților de vârstă mijlocie cu exces de greutate.
Cercetătorii au utilizat tehnologii de monitorizare la domiciliu pentru a observa comportamentul participanților pe perioade lungi.
"Pentru prima dată, putem spune în mod obiectiv că există o legătură semnificativă între sforăitul nocturn regulat și tensiunea arterială ridicată", afirmă autorul principal, dr. Bastien Lechat, potrivit Express.
Datele colectate arată că 15% dintre participanții la studiu sforăie pentru mai mult de 20% din durata nopții. Această frecvență are consecințe directe asupra sănătății arteriale.
"Am descoperit că 15% dintre participanții la studiu, în principal bărbați supraponderali, sforăie mai mult de 20% din noapte în medie. Acest sforăit regulat este asociat cu tensiunea arterială ridicată și hipertensiunea necontrolată", adaugă dr. Lechat.
Experții subliniază că sforăitul trebuie integrat rapid în protocoalele de tratament pentru gestionarea hipertensiunii.
Deși sforăitul este comun, acesta apare adesea în paralel cu apneea în somn, o condiție unde respirația se oprește brusc în timpul odihnei. Combinația celor două afecțiuni crește exponențial pericolele pentru inimă.
"Cei care sforăie regulat au un risc aproape dublu de hipertensiune necontrolată. Acest risc aproape se dublează din nou la persoanele care sforăie regulat și suferă de apnee în somn, comparativ cu cei care nu sforăie", explică profesorul Danny Eckert, directorul departamentului Sleep Health la Universitatea Flinders.
Dincolo de sforăit, regularitatea orelor de culcare și de trezire joacă un rol crucial în menținerea sănătății pe termen lung. Un studiu separat pe 72.269 de participanți din UK Biobank arată că variațiile mari în programul de somn afectează organismul.
"Ar trebui să ne propunem să ne trezim și să mergem la culcare într-un interval de 30 de minute față de aceeași oră în fiecare seară și dimineață, inclusiv în weekend. Cu cât variația este mai aproape de zero, cu atât mai bine", explică Jean-Philippe Chaput, de la Universitatea din Ottawa.
Dacă o noapte pierdută ocazional nu provoacă daune permanente, un tipar neregulat devine periculos atunci când se transformă în obicei cronic. Lipsa de consistență în odihnă contribuie la degradarea sănătății renale, cardiace și vasculare.
"Dacă nu ai un model de somn regulat pentru una sau două zile pe săptămână, nu te va ucide. Dar dacă ai în mod repetat un somn neregulat, cinci sau șase zile pe săptămână, atunci devine o problemă cronică", avertizează Chaput.
Cercetătorii speră ca aceste descoperiri să deschidă calea către noi intervenții terapeutice care să vizeze sforăitul ca metodă de prevenție a hipertensiunii și a riscurilor asociate.
