Un gât mai gros ar putea ascunde probleme metabolice chiar și în cazul persoanelor care nu sunt supraponderale.
Circumferința gâtului ar putea fi un indicator al acumulării de grăsime în partea superioară a corpului și al riscului de rezistență la insulină.
Într-un studiu pe 197 de adulți, bărbații cu gâtul mai gros de 40,6 cm și femeile cu peste 34,3 cm au prezentat mai frecvent semne de rezistență la insulină.
Asocierea a fost observată inclusiv după luarea în calcul a circumferinței taliei, ceea ce sugerează că măsurarea gâtului ar putea oferi informații suplimentare față de indicatorii utilizați în mod obișnuit.
Valorile nu reprezintă praguri medicale de diagnostic. Un gât mai gros nu înseamnă automat că o persoană va suferi un infarct sau un accident vascular cerebral.
De cele mai multe ori, când vine vorba despre riscul de boli cardiovasculare, atenția se îndreaptă către greutate, indicele de masă corporală (IMC) și circumferința taliei. Însă există o altă măsurătoare, mult mai puțin obișnuită, care ar putea oferi informații importante despre sănătatea metabolică: circumferința gâtului.
Cercetările prezentate în cadrul sesiunilor științifice ale Asociației Americane de Cardiologie (American Heart Association), organizate la Chicago, sugerează că persoanele cu gâtul mai gros ar putea avea un risc mai mare de rezistență la insulină, inclusiv atunci când nu au kilograme în plus.
Descoperirea atrage atenția asupra unui aspect important: nu contează doar cât cântărim, ci și unde se acumulează grăsimea în organism. Iar unele semnale de avertizare ar putea fi trecute cu vederea dacă evaluarea sănătății se bazează exclusiv pe greutate.
Studiul a analizat datele medicale a 197 de adulți considerați sănătoși, recrutați dintr-un spital din Philadelphia.
Cercetătorii au măsurat circumferința gâtului și a taliei participanților, după care au evaluat dacă aceștia prezentau semne de rezistență la insulină.
Această afecțiune apare atunci când celulele organismului nu mai răspund corespunzător la insulină, hormonul care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. În consecință, organismul poate avea nevoie de cantități mai mari de insulină pentru a menține glicemia sub control.
Problema este că rezistența la insulină poate evolua o perioadă fără simptome evidente și este strâns legată de apariția diabetului de tip 2 și a sindromului metabolic.
În cadrul cercetării, persoanele cu o circumferință mai mare a gâtului au prezentat mai frecvent semne ale rezistenței la insulină.
Mai mult, asocierea s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul circumferința taliei. Cu alte cuvinte, măsurarea gâtului ar putea oferi informații suplimentare despre sănătatea metabolică, care nu sunt surprinse întotdeauna de măsurătorile obișnuite.
Rezistența la insulină nu înseamnă doar dificultăți în controlul glicemiei. Aceasta este asociată și cu sindromul metabolic, un ansamblu de probleme care pot afecta sănătatea vaselor de sânge.
Sindromul metabolic include factori precum:
hipertensiunea arterială;
glicemia crescută;
nivelurile nesănătoase de colesterol.
Prezența acestor probleme poate crește riscul de boli cardiovasculare. Potrivit cercetărilor anterioare menționate în datele studiului, persoanele cu sindrom metabolic au o probabilitate de aproximativ două ori mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, comparativ cu cele care nu au această afecțiune.
Un detaliu important este că riscul nu se limitează la persoanele supraponderale sau obeze. Problemele metabolice pot apărea și la persoane cu o greutate considerată normală.
De altfel, indicele de masă corporală (IMC), calculat în funcție de înălțime și greutate, nu arată unde este distribuită grăsimea în organism. O persoană poate avea un IMC în limite normale, dar să acumuleze mai multă grăsime în anumite regiuni ale corpului.
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care cercetătorii încearcă să identifice și alți indicatori care ar putea ajuta la depistarea timpurie a riscurilor metabolice.
În studiul prezentat la Chicago, cercetătorii au identificat două valori peste care participanții au prezentat mai frecvent semne de rezistență la insulină.
Bărbați: circumferința gâtului mai mare de 40,6 centimetri.
Femei: circumferința gâtului mai mare de 34,3 centimetri.
Aceste valori corespund pragurilor de 16, respectiv 13,5 inci, menționate în cercetare.
Totuși, este important de precizat că nu vorbim despre limite medicale oficiale, care să stabilească dacă o persoană are sau nu rezistență la insulină. Rezultatele indică o asociere observată în grupul analizat, nu un diagnostic.
Prin urmare, o circumferință mai mare a gâtului nu înseamnă automat că există o problemă de sănătate. În același timp, o măsurătoare sub aceste valori nu garantează că riscul metabolic este absent.
Procedura este simplă și nu ai nevoie decât de un centimetru de croitorie și, eventual, de o oglindă pentru a verifica dacă banda este poziționată corect.
Iată ce trebuie să faci:
Stai în picioare, cu umerii relaxați și capul drept. Privește înainte și evită să ridici sau să cobori bărbia.
Așază centimetrul sub mărul lui Adam, în jurul mijlocului gâtului.
Înconjoară gâtul cu banda de măsurat, având grijă să rămână orizontală pe toată lungimea.
Nu strânge prea tare. Centimetrul trebuie să atingă pielea, dar fără să apese sau să se înfigă în aceasta.
Respiră normal și relaxează musculatura gâtului. Nu încorda mușchii în timpul măsurătorii.
Verifică rezultatul repetând măsurătoarea, pentru a te asigura că ai obținut o valoare corectă.
După ce ai aflat circumferința gâtului, poți compara rezultatul cu valorile observate în studiu. Dacă măsurătoarea este mai mare, nu este un motiv de panică, ci un eventual semnal că merită să acorzi mai multă atenție evaluării sănătății metabolice.
Legătura dintre dimensiunea gâtului și sănătatea inimii nu a apărut pentru prima dată în această cercetare.
Un studiu din 2022 a identificat o asociere între circumferința mai mare a gâtului și fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac în care inima bate neregulat.
Fibrilația atrială este importantă deoarece poate favoriza formarea cheagurilor de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
De asemenea, un gât mai gros a fost asociat cu apneea obstructivă de somn. Această afecțiune se manifestă prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, care pot afecta calitatea odihnei și sănătatea cardiovasculară.
Persoanele cu apnee de somn netratată se pot confrunta cu un risc de aproximativ două ori mai mare de infarct, comparativ cu cele care nu suferă de această afecțiune, potrivit cercetărilor menționate.
Aceste asocieri sugerează că distribuția grăsimii în partea superioară a corpului ar putea oferi indicii importante despre mai multe probleme de sănătate, nu doar despre rezistența la insulină.
Dr. Cynthia Cheng, autoarea principală a studiului, atrage atenția că circumferința gâtului este o măsurătoare simplă, confortabilă și neinvazivă, care reflectă acumularea de grăsime în partea superioară a corpului.
„Deși nu este măsurată în mod obișnuit în cadrul sistemului de sănătate, circumferința gâtului este o măsurătoare rapidă, precisă și confortabilă, care reflectă grăsimea din partea superioară a corpului”, a declarat aceasta.
Medicul consideră că introducerea acestei măsurători în evaluările de rutină ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a persoanelor cu risc metabolic crescut.
Totuși, circumferința gâtului nu trebuie folosită singură pentru a stabili riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Dacă ai îngrijorări, este important să discuți cu medicul de familie, care poate evalua și alți factori esențiali, precum tensiunea arterială, colesterolul și glicemia.
Așadar, un centimetru de croitorie îți poate oferi un indiciu interesant despre sănătatea metabolică, dar nu poate înlocui analizele și evaluarea medicală.
