Colesterolul mărit poate crește riscul de infarct și AVC fără să provoace simptome. Ce analize recomandă experții și ce test ar trebui să faci cel puțin o dată în viață.
Colesterolul circulă prin sânge, iar atunci când valorile sale cresc, poate crește și riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Problema este că multe persoane nu au simptome, astfel că un test de sânge poate fi singura modalitate prin care afli dacă valorile se află în limitele recomandate.
Un screening standard pentru colesterol oferă informații despre colesterolul total, HDL, LDL și trigliceride. În anumite situații, medicul poate recomanda și teste mai avansate, care oferă o imagine mai precisă asupra riscului cardiovascular.
Nivelul crescut al colesterolului poate să nu provoace niciun semn vizibil. O persoană se poate simți bine, fără să știe că are valori crescute ale colesterolului sau ale altor grăsimi din sânge.
De aceea, cunoașterea valorilor colesterolului are un rol important în evaluarea riscului cardiovascular. Un test standard de colesterol este un test de sânge cunoscut sub numele de profil lipidic sau lipid panel.
Testul standard măsoară mai multe valori importante:
Interpretarea acestor valori nu se face separat de restul tabloului medical. Riscul cardiovascular depinde și de vârstă, antecedente, tensiune arterială, diabet, fumat și alți factori.
Potrivit materialului publicat de American Heart Association, un screening standard pentru colesterol este recomandat copiilor cu vârste între 9 și 11 ani.
La adulți, testarea este recomandată din nou la vârsta de 19 ani, apoi, în general, la fiecare 5 ani. Medicul poate indica analize mai frecvente atunci când există factori care cresc riscul cardiovascular sau alte probleme de sănătate.
Nu toate informațiile despre riscul cardiovascular apar în profilul lipidic standard. Noile recomandări susțin testarea lipoproteinei(a), cunoscută sub numele de Lp(a), cel puțin o dată în viața adultă.
Lp(a) este o particulă de lipoproteină care poate contribui la evaluarea riscului cardiovascular. Valoarea sa este influențată în mare măsură de factori genetici, iar un nivel crescut poate indica un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Un avantaj important al acestei analize este faptul că o singură determinare poate oferi informații utile pe termen lung, deoarece nivelul Lp(a) este relativ stabil de-a lungul vieții.
În anumite situații, medicul poate recomanda și testarea apolipoproteinei B (ApoB). ApoB oferă informații despre numărul particulelor aterogene, adică al particulelor care pot contribui la formarea plăcilor de aterom în pereții arterelor.
Testul poate fi util mai ales pentru persoanele care au și alte afecțiuni sau factori de risc cardiovascular. În aceste cazuri, ApoB poate ajuta medicul să evalueze mai precis riscul decât o simplă valoare a colesterolului LDL.
Pentru anumite persoane, evaluarea riscului cardiovascular poate merge dincolo de analizele de sânge. Bărbații cu vârsta de 40 de ani sau peste și femeile cu vârsta de 45 de ani sau peste pot fi luați în considerare pentru o scanare coronariană care poate evidenția depunerile timpurii de placă în pereții arterelor.
Această investigație nu este necesară pentru toată lumea. Medicul decide dacă poate aduce informații utile în funcție de profilul individual de risc.
Nu este suficient să știi că ai făcut o analiză de colesterol. Important este să înțelegi ce înseamnă valorile pentru riscul tău cardiovascular.
American Heart Association recomandă ca oamenii să discute despre colesterol la următoarea consultație. Medicul poate stabili dacă este suficient profilul lipidic standard sau dacă există motive pentru teste mai avansate, precum Lp(a), ApoB ori investigații ale arterelor coronare.
Cunoașterea valorilor colesterolului este un pas simplu, dar important, pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare și AVC.
