Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge

Când a fost ultima dată când ai făcut curat în baie? Ai văzut vreodată acest semn? Uite cât de periculos e!
Dacă a trecut mai mult timp de la ultima curățenie în baie, probabil ai observat depuneri de mucilagiu, scurgeri roz - portocalii sau chiar mucegai în jurul robinetului, pe rosturi sau pe marginea cășii și a dușului.
Ce este, de fapt, această substanță roz? Cât de periculoasă este pentru sănătate?
Uneori este mucegai
În unele cazuri, acea gelatină roz este, de fapt, o microciupercă numită Rhodotorula.
- Este un tip de fungi care lasă pete roșiatice lipicioase pe suprafețe umede, inclusiv pe obiecte uitate prea mult timp în medii umede, cum ar fi periuța de dinți.
- Supraviețuiește foarte bine în locuri sărace în nutrienți, precum rosturile dintre plăcile de faianță, datorită capacității sale de a valorifica orice urmă de azot.
- Pentru oamenii sănătoși nu reprezintă un risc major, însă poate cauza infecții la persoanele cu sistem imunitar slăbit, de exemplu pacienți spitalizați cu catetere, potrivit Reuters.
Mai frecvent este vorba de bacterii
Cel mai adesea, însă, gelatina roz este cauzată de bacteria Serratia marcescens.
- Aceasta iubește mediile umede și se hrănește cu fosfor, pe care îl extrage chiar și din urmele rămase în săpun sau detergent.
- Odată răspândită, colorează totul în roz sau roșu.
- A fost folosită în trecut ca bacterie - model în cercetări, datorită culorii sale vizibile, dar ulterior s-a descoperit că poate provoca infecții serioase.
Riscurile pentru sănătate
- Majoritatea oamenilor expuși la Serratia nu se îmbolnăvesc sau fac doar infecții ușoare (o tăietură care se vindecă greu, o tuse persistentă).
- În cazuri grave, bacteria poate ajunge în sânge și provoca sepsis, pneumonie, infecții urinare sau infecții ale rănilor.
- Persoanele vulnerabile (vârstnici, pacienți spitalizați, nou-născuți) sunt cele mai expuse. Au existat inclusiv focare în spitale, cu consecințe dramatice pentru bebeluși.
Statistic, riscul este foarte mic în comunitate. Aproximativ 1 persoană din 100.000 dezvoltă o infecție cu Serratia într-un an.
Cum scapi de gelatina roz?
Deși nu putem trăi într-un mediu steril, câteva măsuri simple pot reduce riscul:
- Usucă zonele umede după folosire (cadă, chiuvetă, colțuri de duș).
- Curăță regulat, ideal la 2 - 3 săptămâni, pentru a împiedica acumularea de materii organice.
- Curăță înainte să dezinfectezi, freacă și șterge murdăria, apoi aplică detergent sau dezinfectant. Doar pulverizarea de clor peste depuneri nu este eficientă.
- Protejează-ți pielea și folosește mănuși de unică folosință sau de vase și spală-te bine pe mâini după curățenie.
-
-
-
-
TSH vs. FT4: ce analiză dă informații mai precise despre tiroidă03.10.2025, 18:51
-
Analize hepatice: ASL, ALT, GGT: diferențe și ce indică fiecare03.10.2025, 16:46
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.