Una dintre cele mai periculoase toxiinfecții alimentare, poate apărea după consumul de conserve preparate în gospodărie, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru.
Deși rară, boala este adesea mortală, motiv pentru care orice semn de alterare a conservelor trebuie tratat cu maximă seriozitate.
Șase pacienți au ajuns la spital după ce au consumat șuncă preparată în gospodărie, iar medicii trag un semnal de alarmă privind pericolul alimentelor conservate necorespunzător. Specialiștii avertizează că, în această perioadă, riscul de îmbolnăvire crește, mai ales din cauza produselor depozitate pe termen lung.
Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, subliniază importanța respectării regulilor stricte de conservare a alimentelor și a recunoașterii rapide a simptomelor.
"Este rară dar mortală. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută", explică dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență.
Boala apare în urma contaminării cu bacteria Clostridium botulinum, care se dezvoltă în medii fără oxigen, cum sunt conservele închise ermetic și sterilizate incorect.
"Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie)", mai explică dr. Tudor Ciuhodaru.
Cele mai periculoase sunt conservele preparate în casă, în special cele care nu respectă condițiile de sterilizare:
"Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaerobe - Clostridium botulinum - să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine", mai explică medicul.
Fructele, legumele, carnea și peștele pot deveni surse de infecție dacă regulile de igienă nu sunt respectate.
"Produsele din comerț produc ocazional epidemii, însă cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător", a mai subliniat dr. Tudor Ciuhodaru.
Medicul explică faptul că toxina poate fi distrusă relativ ușor prin preparare termică:
"Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute. Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune", a mai explicat dr. Tudor Ciuhodaru.
Debutul bolii apare, de regulă, la 18-36 de ore după consum.
"Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deși perioada de incubație poate varia între 4 ore și 8 zile", mai subliniază dr. Tudor Ciuhodaru.
Semnul distinctiv îl reprezintă paralizia progresivă.
"Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin cei 3D: diplopie, disartrie şi/sau disfagie. Progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficiență respiratorie şi la deces", a mai explicat medicul.
Alte simptome includ:
"Aplicați tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie. Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oala sub presiune la 120 grade Celsius cel puţin 30 de minute.
Asigurați eliminarea eventualelor toxine: aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă.
Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu temporizați prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă apar semnele de paralizie", a mai transmis dr. Tudor Ciuhodaru.
Primul ajutor constă în eliminarea toxinei și stabilizarea funcțiilor vitale.
"Primul ajutor constă în depurarea toxinei şi inițiere măsuri de prim ajutor ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie", a mai spus medicul.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
