Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
Lepra nu a dispărut. Mii de oameni încă se îmbolnăvesc anual, iar simptomele pot duce la deformări permanente dacă boala nu este tratată rapid.
Un caz de lepră a fost confirmat oficial în România, pentru prima dată după mai bine de patru decenii, iar alte trei suspiciuni sunt investigate de autoritățile sanitare. Patru femei originare din Asia, angajate ale unui salon SPA din Cluj-Napoca, sunt sub monitorizare clinică și epidemiologică, în urma unor leziuni cutanate sugestive pentru boala Hansen. Ministerul Sănătății a declanșat măsuri ferme de control, a suspendat activitatea salonului și a inițiat tratamentul specific, subliniind că riscul pentru populație rămâne scăzut și că lepra are o contagiozitate redusă.
Lepra, ce este
Lepra, cunoscută și ca boala Hansen, este o infecție bacteriană veche de mii de ani, dar care continuă să existe și astăzi în anumite regiuni ale lumii. Deși rareori întâlnită, boala poate provoca leziuni grave ale pielii și nervilor dacă nu este tratată la timp. Vestea bună este că lepra este complet curabilă, iar tratamentul este disponibil gratuit în întreaga lume prin programele OMS.
Lepra este cauzată de bacteria Mycobacterium leprae, un microorganism care se dezvoltă lent și afectează în special pielea, nervii periferici, ochii și mucoasa nazală.
Contrar miturilor, lepra nu este foarte contagioasă. Transmiterea are loc prin contact repetat și îndelungat cu persoanele netratate, prin picături respiratorii eliminate în timpul tusei sau strănutului.
Nu se transmite prin:
- strângeri de mână
- îmbrățișări
- stat la aceeași masă
- contact sexual
- de la mamă la făt, potrivit WebMD.
Copiii sunt ușor mai vulnerabili decât adulții.
La nivel global, aproximativ 208.000 de persoane sunt diagnosticate anual, majoritatea în Africa și Asia.
În Statele Unite, în jur de 100 de cazuri apar în fiecare an, în special în statele sudice, California, Hawaii și unele teritorii americane.
Simptomele leprei: cum recunoști boala
Lepra afectează în principal pielea, dar și nervii din brațe, picioare și față. Primele semne includ:
- pete palide pe piele care nu se vindecă
- piele uscată, îngroșată sau rigidă
- noduli sau umflături, în special pe față și urechi
- pierderea sensibilității (nu simți durerea, arsurile sau rănile)
- slăbiciune musculară
- probleme de vedere
Boala poate afecta și mucoasa nazală, provocând nas înfundat sau sângerări nazale.
Simptome avansate
Fără tratament, lepra poate progresa și provoca:
- pierderea sprâncenelor și genelor
- ulcerații care nu se vindecă pe tălpi
- deformări ale nasului, mâinilor și picioarelor
- paralizie la nivelul membrelor
- orbire
- scurtarea degetelor de la mâini și picioare
Boala are o incubație lungă, de regulă între 3 și 5 ani, uneori chiar până la 20 de ani, ceea ce face dificilă identificarea momentului și locului infectării.
Cauzele leprei
Lepra este provocată de bacteria Mycobacterium leprae, descoperită în 1873 de medicul norvegian Gerhard Hansen.
Mecanismul exact al transmiterii nu este complet înțeles, dar contactul respirator repetat rămâne principala ipoteză.
Tipurile de lepră
Medicii clasifică boala în funcție de numărul și natura leziunilor cutanate:
1. Lepra tuberculoidă (paucibacilară)
- formă ușoară
- câteva pete palide
- sensibilitate redusă în zonele afectate
- este mai puțin contagioasă
2. Lepra lepromatoasă (multibacilară)
- formă severă
- multe leziuni, noduli și inflamații
- afectează și organele interne (rinichi, testicule)
- este mai contagioasă
3. Lepra borderline
- simptome mixte între cele două forme principale
Diagnosticul leprei
Pentru confirmare, medicul poate recomanda:
- biopsie cutanată - analiza unei mostre de piele
- frotiu cutanat - detectarea bacteriilor
- test lepromin - stabilește tipul de lepră
Tratamentul leprei
Lepra poate fi tratată eficient cu antibiotice de lungă durată, timp de 6-24 de luni, în funcție de severitate.
-
În cazul leprei paucibacilare, tratamentul implică administrarea zilnică a unui medicament și completarea cu o doză suplimentară administrată o dată pe lună.
-
Pentru lepra multibacilară, tratamentul presupune administrarea zilnică a două medicamente și completarea cu un altul administrat lunar.
Acest regim se numește terapie multidrog (MDT) și este standardul mondial.
OMS îl oferă gratuit tuturor pacienților.
Pentru durere și inflamație se pot prescrie corticosteroizi. În formele severe, poate fi utilizat un tratament special, dar acesta este interzis în timpul sarcinii.
Complicațiile leprei netratate
Fără intervenție medicală, boala poate provoca:
- orbire, glaucom
- pierderea părului
- infecții și insuficiență renală
- deformări faciale permanente
- infertilitate
- leziuni nervoase ireversibile
- pierderea sensibilității și risc crescut de accidentări grave
Lepra, prevenție
Lepra poate fi prevenită prin dignostic precoce, tratament imediat și evitarea contactului prelungit cu persoanele infectate netratate.
Pentru persoanele expuse, sunt recomandate controale medicale timp de cel puțin 5 ani.
-
-
-
Alexandru Rogobete, anunț pentru pacienții cu boli cronice26.01.2026, 19:50
-
Rutina zilnică ce îți crește tensiunea arterială26.01.2026, 19:00
-
Ce se întâmplă în corp când mănânci carne de porc26.01.2026, 17:32
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
EXCLUSIV Super-gripa lovește Europa. Dr. Adrian Marinescu vine cu explicații
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Cum se transmite HIV?
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
