Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
Infecțiile nu mai pot fi tratate. Medicii, semnal de alarmă: Rămânem fără opțiuni terapeutice. Punem vieți în pericol.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că rezistența la antibiotice se răspândește într-un ritm alarmant, transformând infecții banale în amenințări potențial mortale. Potrivit unui nou raport publicat luni, în anul 2023 una din șase infecții bacteriene confirmate la nivel mondial a prezentat rezistență la antibiotice, punând în pericol eficiența tratamentelor vitale.
"Aceste rezultate sunt profund îngrijorătoare. Pe măsură ce rezistența la antibiotice continuă să crească, rămânem fără opțiuni terapeutice și punem vieți în pericol", a declarat Yvan Hutin, șeful Departamentului pentru Rezistența la Antimicrobiene din cadrul OMS, transmite Agerpres.
Antibioticele își pierd eficiența: o criză provocată de utilizarea excesivă
Bacteriile dezvoltă de mult timp rezistență la medicamentele concepute pentru a le combate, dar fenomenul s-a accelerat dramatic din cauza utilizării masive a antibioticelor - nu doar în tratamentele umane, ci și în creșterea animalelor și în producția alimentară.
Această evoluție a transformat rezistența la antimicrobiene (RAM) într-una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel global. OMS estimează că superbacteriile rezistente sunt responsabile direct pentru peste un milion de decese anual și contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.
Rezistența la antibiotice, în creștere accelerată între 2018 și 2023
Raportul OMS arată că, în doar cinci ani, rezistența la antibioticele monitorizate a crescut cu peste 40%, cu o creștere anuală medie între 5% și 15%.
Pentru infecțiile urinare, nivelul de rezistență la antibioticele utilizate frecvent depășește deja 30% la nivel mondial. În cazul bacteriilor E. coli și K. pneumoniae - responsabile de infecții grave ale sângelui, care pot duce la septicemie și insuficiență de organe - cifrele sunt alarmante:
- peste 40% dintre infecțiile cu E. coli sunt rezistente la cefalosporine de generația a treia;
- peste 55% dintre infecțiile cu K. pneumoniae nu mai răspund la același tip de tratament.
Harta globală a rezistenței: Asia și Africa, cele mai afectate
Datele OMS arată că nivelurile cele mai ridicate de rezistență sunt în regiunile cu sisteme medicale fragile și monitorizare deficitară.
În Asia de Sud-Est și în regiunea Mediteranei de Est, una din trei infecții este rezistentă.
În Africa, proporția este de una din cinci.
"Nu este surprinzător că nivelul de rezistență este mai ridicat acolo unde sistemele de sănătate sunt mai fragile. Lipsa resurselor și a capacității de diagnostic duce la subraportare și la tratamente ineficiente", a explicat Silvia Bertagnolio, coordonatoarea unității pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene din cadrul OMS.
Lipsa datelor și a noilor tratamente agravează criza
Deși OMS salută progresele în monitorizarea globală a RAM, aproape jumătate dintre țările lumii (48%) nu transmit date privind rezistența la antimicrobiene.
"Avansăm în orb într-un număr de regiuni unde nu știm cât de gravă este situația", a avertizat Hutin.
Și mai îngrijorător este faptul că nu există suficiente teste și tratamente noi în dezvoltare pentru a face față superbacteriilor emergente.
"Creșterea utilizării antibioticelor, rezistența tot mai mare și lipsa de alternative terapeutice formează o combinație extrem de periculoasă", a subliniat oficialul OMS.
O amenințare globală pentru medicina modernă
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că rezistența la antimicrobiene "depășește progresele medicinei moderne și amenință sănătatea familiilor din întreaga lume".
Fără acțiuni urgente pentru limitarea utilizării inutile a antibioticelor, îmbunătățirea monitorizării și stimularea dezvoltării de noi medicamente, avertizează OMS, lumea s-ar putea confrunta cu o criză sanitară majoră, în care tratamentele de bază nu vor mai funcționa, iar infecțiile obișnuite vor deveni din nou mortale.
-
-
-
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Cum deosebim hantavirusul de COVID-19
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Cum se transmite hantavirusul și care este riscul global actual. OMS, lămuriri
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
DSP Brăila confirmă decesul unui bărbat infectat cu Listeria monocytogenes
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Ce riscă zilnic personalul medical
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
