Infecțiile nu mai pot fi tratate. Medicii, semnal de alarmă: Rămânem fără opțiuni terapeutice. Punem vieți în pericol.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că rezistența la antibiotice se răspândește într-un ritm alarmant, transformând infecții banale în amenințări potențial mortale. Potrivit unui nou raport publicat luni, în anul 2023 una din șase infecții bacteriene confirmate la nivel mondial a prezentat rezistență la antibiotice, punând în pericol eficiența tratamentelor vitale.
"Aceste rezultate sunt profund îngrijorătoare. Pe măsură ce rezistența la antibiotice continuă să crească, rămânem fără opțiuni terapeutice și punem vieți în pericol", a declarat Yvan Hutin, șeful Departamentului pentru Rezistența la Antimicrobiene din cadrul OMS, transmite Agerpres.
Bacteriile dezvoltă de mult timp rezistență la medicamentele concepute pentru a le combate, dar fenomenul s-a accelerat dramatic din cauza utilizării masive a antibioticelor - nu doar în tratamentele umane, ci și în creșterea animalelor și în producția alimentară.
Această evoluție a transformat rezistența la antimicrobiene (RAM) într-una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel global. OMS estimează că superbacteriile rezistente sunt responsabile direct pentru peste un milion de decese anual și contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.
Raportul OMS arată că, în doar cinci ani, rezistența la antibioticele monitorizate a crescut cu peste 40%, cu o creștere anuală medie între 5% și 15%.
Pentru infecțiile urinare, nivelul de rezistență la antibioticele utilizate frecvent depășește deja 30% la nivel mondial. În cazul bacteriilor E. coli și K. pneumoniae - responsabile de infecții grave ale sângelui, care pot duce la septicemie și insuficiență de organe - cifrele sunt alarmante:
Datele OMS arată că nivelurile cele mai ridicate de rezistență sunt în regiunile cu sisteme medicale fragile și monitorizare deficitară.
În Asia de Sud-Est și în regiunea Mediteranei de Est, una din trei infecții este rezistentă.
În Africa, proporția este de una din cinci.
"Nu este surprinzător că nivelul de rezistență este mai ridicat acolo unde sistemele de sănătate sunt mai fragile. Lipsa resurselor și a capacității de diagnostic duce la subraportare și la tratamente ineficiente", a explicat Silvia Bertagnolio, coordonatoarea unității pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene din cadrul OMS.
Deși OMS salută progresele în monitorizarea globală a RAM, aproape jumătate dintre țările lumii (48%) nu transmit date privind rezistența la antimicrobiene.
"Avansăm în orb într-un număr de regiuni unde nu știm cât de gravă este situația", a avertizat Hutin.
Și mai îngrijorător este faptul că nu există suficiente teste și tratamente noi în dezvoltare pentru a face față superbacteriilor emergente.
"Creșterea utilizării antibioticelor, rezistența tot mai mare și lipsa de alternative terapeutice formează o combinație extrem de periculoasă", a subliniat oficialul OMS.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că rezistența la antimicrobiene "depășește progresele medicinei moderne și amenință sănătatea familiilor din întreaga lume".
Fără acțiuni urgente pentru limitarea utilizării inutile a antibioticelor, îmbunătățirea monitorizării și stimularea dezvoltării de noi medicamente, avertizează OMS, lumea s-ar putea confrunta cu o criză sanitară majoră, în care tratamentele de bază nu vor mai funcționa, iar infecțiile obișnuite vor deveni din nou mortale.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
