Un nou tip de coronavirus, aproape identic cu cel care a declanșat pandemia de Covid-19, a fost descoperit. Virusul ar să declanșeze o nouă criză sanitară globală, se tem medicii.
Un nou coronavirus descoperit în liliecii din America de Sud ridică semne de întrebare în rândul cercetătorilor. Virusul, numit BRZ batCoV, prezintă trăsături genetice similare cu cele ale SARS-CoV-2, agentul care a provocat pandemia de Covid-19.
Cercetătorii din SUA, Japonia și Brazilia au identificat noul virus în urma analizării a 70 de lilieci capturați în trei regiuni din Brazilia - două în statul Maranhão și una în São Paulo. Mostrele au fost prelevate între mai și august 2019, adică înainte de debutul pandemiei Covid.
Virusul a fost detectat la o specie de liliac mic insectivor, Pteronotus parnellii, cunoscut și ca liliacul mustăcios al lui Parnell, comun în America de Sud. Deși a fost descoperit la un singur exemplar, cercetătorii suspectează că virusul ar putea circula și la alte specii de lilieci, dar zona a fost insuficient explorată.
Analiza genetică arată că BRZ batCoV face parte din familia betacoronavirusurilor, aceeași categorie din care fac parte SARS-CoV-2, MERS-CoV și SARS-CoV-1 (virusurile care au provocat epidemiile majore din 2002, 2012 și 2020).
Cercetătorii au descoperit că noul virus are o structură specială numită "furin cleavage site", care îl ajută să pătrundă mai ușor în celulele organismului. La BRZ batCoV, această zonă diferă de cea a virusului Covid-19 prin doar o mică modificare - un singur aminoacid, ceea ce ar putea însemna că virusul s-ar putea adapta ușor la oameni.
Potrivit studiului publicat pe platforma bioRxiv, aflat încă în faza de verificare științifică, această descoperire arată că BRZ batCoV are un potențial evolutiv ridicat și un risc real de a trece de la animale la oameni.
Un alt aspect semnificativ subliniat de cercetători este că rezultatele lor susțin ipoteza unei treceri directe a virusului de la liliac la om, fără un gazdă intermediară.
Această teorie contrazice parțial poziția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a susținut că SARS-CoV-2 ar fi trecut la om printr-o specie intermediară, posibil pangolinul. Totuși, unii experți continuă să ia în considerare și varianta unei scurgeri accidentale dintr-un laborator din Wuhan, aflat în centrul investigațiilor privind originea pandemiei.
Deși nu s-au raportat cazuri umane de infecție cu BRZ batCoV, oamenii de știință avertizează că natura rămâne o sursă activă de virusuri cu potențial pandemic.
"Descoperirea demonstrează că noi coronavirusuri pot apărea în mod natural și pot avea capacitatea de a se adapta la oameni", notează autorii studiului, conduși de Dr. Kosuke Takada și Dr. Tokiko Watanabe de la Universitatea din Osaka, în colaborare cu Universitatea din São Paulo și Universitatea Wisconsin–Madison.
Recent, un alt studiu a atras atenția asupra riscului de transmitere a coronavirusurilor între lilieci, porci și oameni. Cercetătorii au monitorizat activitatea liliecilor în jurul a 14 ferme de porci din Europa și au descoperit că mamiferele zburătoare vizitau fermele în medie de 45 de ori pe noapte.
Testele au arătat că 15% dintre lilieci erau infectați cu cel puțin un tip de coronavirus, ceea ce ridică riscul ca virusurile să treacă la porci și, ulterior, la oameni prin contact direct, manipulare sau produse contaminate.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
