Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii

Noile cercetări arată că așteptarea în linie, în condiții aparent sigure, poate fi unul dintre cele mai riscante comportamente în ceea ce privește transmiterea infecțiilor respiratorii.

Timp de ani de zile, regula celor aproximativ doi metri a fost piatra de temelie a strategiilor de sănătate publică împotriva bolilor respiratorii. Însă un studiu recent publicat în Science Advances demontează această măsură, cel puțin în contextul liniilor de așteptare din spațiile închise.

Cercetătorii de la Universitatea Massachusetts Amherst și Universitatea din Cádiz au demonstrat că distanțarea fizică, în special în scenarii cu mișcare intermitentă (cum ar fi cozile din magazine, aeroporturi sau clinici), are un efect surprinzător de mic în prevenirea răspândirii particulelor infecțioase în aer.

"Distanțarea fizică, în mod neașteptat, are doar un efect minor asupra răspândirii aerosolilor", au concluzionat autorii studiului, potrivit Study Finds.

Temperatura ideală pentru virusuri

Una dintre cele mai șocante descoperiri ale cercetării este legătura directă între temperatura ambientală și riscul de infecție. Spațiile închise care mențin temperaturi între 22°C - 30°C - adică tocmai zona de confort pentru majoritatea oamenilor - oferă condiții optime pentru stagnarea particulelor respiratorii la nivelul feței.

"O temperatură intermediară poate spori riscul de infecție, permițând ca norul de respirație să persiste; în schimb, mediile mai reci sau mai calde reduc răspândirea", explică autorii în lucrarea lor.

Cum se blochează aerul în mișcare

Când oamenii stau la coadă și alternează între mers și staționare, se creează curenți de aer opuși numiți "contra-curenți fluidodinamici". Aceste forțe invizibile pot menține particulele infecțioase suspendate exact la înălțimea feței, unde pot fi inhalate cu ușurință de persoana din spate.

Mișcarea creează curenți de tip downwash, care împing aerul în jos, dar căldura respirației umane (aproximativ 37°C) creează forțe de flotabilitate care trag particulele în sus. La temperaturi intermediare, cele două forțe se anulează reciproc, blocând particulele exact acolo unde pot fi cel mai periculoase.

Cum au simulat oamenii de știință cozile

Pentru a analiza fenomenul, cercetătorii au construit o versiune miniaturală a unei cozi reale, folosind figuri umane printate 3D și modele cilindrice într-un bazin cu apă. Folosind coloranți fluorescenți pentru a simula respirația și camere de mare viteză, au urmărit comportamentul particulelor în scenarii cu mers intermitent.

"Am vrut să înțelegem cum sunt transportați aerosolii pe care îi expirăm, dar se dovedește că acest lucru este foarte greu de observat într-o coadă reală", a declarat Ruixi Lou, coautor al studiului și doctorand la Universitatea din Chicago.

Modelele au fost completate cu simulări computerizate, în care au fost variate temperatura și viteza de mers. Rezultatul: cu cât oamenii se mișcă mai încet - cum se întâmplă adesea în interior - cu atât riscul de infecție crește.

Mersul lent amplifică riscurile

O altă concluzie a studiului este că mersul lent - caracteristic cozilor din spațiile publice interioare - este deosebit de periculos. Vitezele tipice în interior variază între 1,1 și 1,9 mph (1,8 – 3 km/h), semnificativ mai mici decât viteza normală de mers (aprox. 5 km/h).

Viteza redusă în combinație cu temperaturile de confort face ca particulele infecțioase să rămână suspendate pentru perioade lungi exact la nivelul nasului și gurii celor din spate.

Pentru a reduce riscul de transmitere, cercetătorii sugerează o abordare contraintuitivă: reglarea temperaturilor ambientale în afara zonei de confort - sub 22°C sau peste 30°C. Temperaturile mai ridicate cresc flotabilitatea și forțează particulele să urce, în timp ce temperaturile mai scăzute permit curenților de tip downwash să le împingă mai eficient spre sol.

"Nu există reguli stricte care să ne țină complet în siguranță sau total expuși. Dinamica fluidelor din aer este uimitor de complexă și intuiția generală poate fi înșelătoare, chiar și în cazuri simple, cum ar fi statul la coadă", spune Varghese Mathai, autor principal și profesor de fizică la UMass Amherst.

Limitările studiului

Cercetarea s-a concentrat pe particule mici (sub 10 microni) eliminate prin respirație normală, fără a include tusea sau strănutul. De asemenea, s-au simulat doar spații slab ventilate și configurații de cozi cu distanțare egală.

Cu toate acestea, rezultatele pun sub semnul întrebării liniile directoare actuale de sănătate publică, care se bazează aproape exclusiv pe distanțarea statică.

"Studiul evidențiază nevoia de actualizare a recomandărilor de prevenire a transmiterii bolilor în contexte unde distanța fizică, durata interacțiunii și mișcarea periodică sunt factori importanți", concluzionează echipa de cercetători.

Regândirea regulilor de distanțare socială

Așteptarea la coadă într-un magazin sau aeroport nu mai este doar o pierdere de timp - ar putea fi și o amenințare reală la adresa sănătății, în special în condiții aparent sigure.

Noile date sugerează că, în loc să ne bazăm pe reguli fixe de distanțare, ar trebui să ne concentrăm pe o abordare dinamică, care ia în considerare:

• configurația cozilor
• temperatura ambientală
• calitatea ventilației
• viteza de deplasare a persoanelor.