Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID

Un studiu realizat de Universitatea din Nottingham, publicat în Nature Communications, arată că simpla experiență de a trăi în perioada pandemiei COVID-19 a avut un impact profund asupra sănătății cerebrale. Chiar și fără să fi contractat virusul, multe persoane - în special adulții în vârstă, bărbații și cei din medii defavorizate - au prezentat semne de îmbătrânire accelerată a creierului.

"Ce m-a surprins cel mai mult a fost că și persoanele care nu au avut COVID au prezentat creșteri semnificative ale ritmului de îmbătrânire cerebrală", a declarat dr. Ali-Reza Mohammadi-Nejad, coordonatorul studiului, potrivit SciTechDaily.

Cum se măsoară vârsta creierului

Cercetarea s-a bazat pe date din UK Biobank, un proiect care urmărește sănătatea a sute de mii de britanici. Aproape 1.000 de participanți au fost supuși unor scanări cerebrale RMN înainte și după pandemie. Utilizând algoritmi de învățare automată, cercetătorii au estimat "vârsta creierului" fiecărui individ - adică cât de îmbătrânit părea creierul în comparație cu vârsta reală.

Modelul folosit a fost construit pe baza a peste 15.000 de scanări de la persoane sănătoase, fără comorbidități, pentru a garanta o evaluare cât mai precisă.

Efecte cognitive mai evidente în cazul celor infectați

Pentru participanții care au fost testați pozitiv la COVID-19 între cele două scanări, cercetătorii au observat un declin al unor funcții cognitive specifice, precum flexibilitatea mentală și viteza de procesare. Acest lucru sugerează că infecția în sine poate afecta mai vizibil cogniția, însă efectul general al pandemiei - chiar fără boală - nu este de neglijat.

Impactul stresului și izolării asupra sănătății mintale

Profesorul Dorothee Auer, expertă în neuroimagistică și autoare principală a studiului, a subliniat că pandemia a avut un impact semnificativ asupra creierului, dincolo de dimensiunea medicală directă.

"Acest studiu ne reamintește că sănătatea cerebrală este influențată nu doar de boli, ci și de mediul în care trăim zi de zi. Pandemia a pus o presiune uriașă asupra oamenilor, în special asupra celor deja dezavantajați", a precizat prof. Dorothee Auer.

Profesorul Stamatios Sotiropoulos, co-autor al cercetării, a explicat de ce această oportunitate științifică este una rară.

"Datele RMN longitudinale colectate înainte și după pandemie ne-au oferit o fereastră unică pentru a observa cum pot evenimentele majore de viață să afecteze creierul", a spus prof. Stamatios Sotiropoulos.

Vești bune: schimbările ar putea fi reversibile

Deși rezultatele pot părea îngrijorătoare, cercetătorii oferă și un mesaj optimist: schimbările observate în structura și funcția cerebrală ar putea fi reversibile. Acest aspect va necesita însă studii ulterioare.

"Nu putem testa deocamdată dacă modificările pe care le-am observat se pot inversa, dar este cu siguranță posibil, și acest lucru este încurajator", a mai precizat prof. Dorothee Auer.

Pandemia a fost mai mult decât o criză sanitară - a fost și o criză a sănătății mintale. Chiar și în absența unei infecții virale, stresul, izolarea și incertitudinea au lăsat urme în creierul nostru. Studiul britanic oferă o privire valoroasă asupra modului în care evenimentele globale pot influența biologia noastră profundă - și subliniază importanța grijii față de sănătatea mintală în orice criză viitoare.