Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung

Long COVID și sindromul de oboseală cronică au rădăcini biologice comune, iar cercetătorii avertizează că "circuitul" cerebral al organismului poate rămâne blocat, provocând simptome care persistă ani de zile. Descoperirile recente deschid calea spre tratamente noi și speranțe pentru milioane de pacienți.

În ultimii ani, comunitatea medicală a început să studieze mai intens bolile persistente care apar după ce o persoană se recuperează în urma unei infecții. Două dintre cele mai cunoscute astfel de afecțiuni sunt long COVID și encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (ME/CFS).

O problemă globală cu impact uriaș

Se estimează că aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de long COVID, iar aproape jumătate dintre aceștia îndeplinesc criteriile pentru ME/CFS. Deși aceste condiții au fost adesea neînțelese sau ignorate, în prezent cercetătorii le analizează sub umbrela unui grup mai larg de boli denumit sindroame post-infecțioase (post-acute infection syndromes - PAIS).

Ce arată cele mai recente cercetări

Un nou studiu realizat de Anthony L. Komaroff, MD, de la Mass General Brigham, și Robert Dantzer, MD, de la MD Anderson Cancer Center, publicat în Cell Reports Medicine și Proceedings of the National Academy of Sciences, reunește decenii de cercetări și descoperiri recente pentru a explica cauzele acestor afecțiuni și potențialele terapii.

Principalele constatări arată că long COVID și ME/CFS împart probleme biologice comune: inflamație cerebrală, disfuncții în producerea de energie la nivel celular, și tulburări ale sistemului imunitar.

Circuitul cerebral "blocat" în poziția "pornit"

Cercetătorii propun o ipoteză inedită: anumite circuite neuronale din creier, care s-au dezvoltat evolutiv pentru a ajuta organismul să răspundă la boli grave, ar putea rămâne "activate" și după ce infecția a fost eliminată, cauzând astfel simptomele persistente.

Aceste "comutatoare" cerebrale sunt asociate cu comportamentul de boală – modificările metabolice și comportamentale care ajută corpul să conserve energia pentru lupta împotriva infecției.

Care sunt cauzele simptomelor

Autorii studiului au identificat o serie de anomalii biologice ce pot explica simptomele comune ambelor boli:

Neuroinflamația: activarea sistemului imunitar al creierului

Disfuncția mitocondrială: reducerea capacității celulare de a produce ATP, principala sursă de energie

Disfuncția sistemului imunitar: inflamație persistentă, reactivarea unor virusuri latente (de ex. Epstein-Barr), autoanticorpi ce atacă țesuturi neuronale

Disfuncția endotelială: afectarea fluxului sanguin și a barierei hematoencefalice, influențând funcțiile cognitive și cardiovasculare

Dezechilibrul microbiomului intestinal: perpetuarea inflamației sistemice

Stresul oxidativ: dezechilibru între radicalii liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza, ducând la deteriorarea celulară

Pandemia schimbă percepția asupra ME/CFS

Pandemia COVID-19 a reprezentat un moment decisiv pentru recunoașterea sindroamelor post-infecțioase. Long COVID, având o cauză virală bine documentată, a adus în atenția publicului și a cercetătorilor existența unor condiții similare precum ME/CFS.

Aceasta a confirmat ceea ce pacienții ME/CFS susțineau de mult: că boala lor începe, de obicei, după o infecție acută, chiar dacă nu a fost identificat un agent infecțios.

Similarități biologice remarcabile

În afară de suprapunerea simptomelor, studiile au evidențiat paralele clare între ME/CFS și long COVID la nivel biologic:

• Anomalii cerebrale evidențiate prin imagistică
• Disfuncții ale sistemului nervos autonom care afectează ritmul cardiac, respirația și digestia
• Dereglări imunitare și prezența autoanticorpilor
• Metabolism energetic afectat, ce duce la oboseală și intoleranță la efort
• Probleme cardiovasculare legate de endoteliu

Tratamentul actual și provocările sale

Nu există, în prezent, tratamente aprobate de FDA pentru ME/CFS sau long COVID. Totuși, tratamentele antivirale precoce și vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 reduc riscul apariției long COVID.

Studiul subliniază că neuroinflamația este o țintă promițătoare pentru terapii viitoare, vizând reducerea activării sistemului imunitar cerebral și a efectelor asupra circuitelor neuronale responsabile pentru simptome.

Mai multe tratamente experimentale sunt în curs de investigare, dar încă nu sunt disponibile în practică clinică.

Deși încă relativ nou, conceptul de sindrom post-infecțios trebuie promovat pentru a îmbunătăți diagnosticarea, cercetarea și tratamentul acestor boli complexe, care afectează milioane de oameni în lume.