Psihologul Laura Roxana Goga explică 7 semne prin care poți recunoaște vampirii emoționali, de la victimizare și lipsa asumării până la refuzul de a accepta un "nu".
De Halloween, vampirii nu se ascund doar în poveștile cu personaje înfricoșătoare. Unii pot fi chiar în cercul nostru de prieteni, în familie sau la locul de muncă. Nu au nevoie de colți și nici nu se tem de usturoi, dar au un talent aparte: îți consumă energia emoțională, transformă conflictele în drame despre propria suferință și refuză să-și recunoască greșelile.
Psihologul Laura Roxana Goga prezintă 7 semne prin care poți recunoaște "vampirii emoționali" din viața de zi cu zi. Unele persoane reușesc să transforme orice conflict într-o poveste despre propria suferință. Dacă le spui că te-au rănit, ajungi să le consolezi. Dacă le atragi atenția asupra unei greșeli, devin victime.
Într-o serie de mesaje publicate pe pagina sa de Facebook, psihologul prezintă câteva dintre semnele care pot indica prezența unor astfel de persoane în relațiile de familie, de prietenie sau la locul de muncă. Descrierea surprinde tipare de comportament care pot afecta echilibrul emoțional și pot transforma relațiile într-o sursă constantă de tensiune.
Unul dintre comportamentele descrise de psiholog este inversarea rolurilor în timpul unui conflict. Persoana căreia îi atragi atenția asupra unui gest care te-a rănit mută imediat discuția către propria suferință.
"Se pot transforma în câteva secunde. Le spui că te-au rănit și, înainte să termini propoziția, au devenit ei cei răniți.
Acum, în loc să discutați despre ce au făcut, trebuie să-i consolezi pentru că le-ai atras atenția", explică psihologul Laura Roxana Goga, în postarea de pe Facebook.
Astfel, problema inițială dispare din centrul discuției, iar cel care a încercat să-și exprime nemulțumirea ajunge în situația de a oferi explicații și de a calma cealaltă persoană.
Un alt semn este lipsa capacității de a-și analiza propriul comportament. În timp ce greșelile celorlalți sunt ușor de identificat și de criticat, propria contribuție la un conflict rămâne aproape întotdeauna în afara discuției.
"Nu se văd în oglindă. În orice conflict văd foarte clar ce au greșit ceilalți. Când vine vorba despre propria contribuție, însă, se instalează o ceață paranormală", mai explică psihologul.
Această atitudine poate face dificilă rezolvarea neînțelegerilor, deoarece orice încercare de clarificare se lovește de refuzul asumării responsabilității.
Psihologul atrage atenția și asupra modului în care anumite persoane reacționează atunci când aud cuvântul "nu". Refuzul nu este privit ca o limită firească, ci ca o ofensă sau ca un motiv de nemulțumire.
"Nu se tem de usturoi. Se tem de cuvântul "NU". Mai ales când vine fără justificări, scuze sau promisiunea că data viitoare vei spune "da". Un simplu "nu pot" le poate provoca o reacție supranaturală: transformarea instantanee în victimă", mai explică Laura Roxana Goga.
Un alt indiciu apare atunci când persoana este pusă în fața propriilor acțiuni și trebuie să explice ce a făcut, cum a afectat pe cineva și ce intenționează să schimbe.
"Nu suportă să fie scoși la lumină. Mai exact, lumina unor întrebări foarte simple: "Ce ai făcut tu concret?", "Cum crezi că s-a simțit celălalt?", "Ce ai de gând să schimbi?" Încep imediat să caute întunericul explicațiilor, intențiilor și circumstanțelor atenuante", notează psihologul.
Promisiunile și explicațiile se repetă, însă comportamentul nu se schimbă. Psihologul evidențiază câteva dintre formulele folosite frecvent pentru a închide o discuție sau pentru a obține o nouă șansă.
"Scuzele lor sunt nemuritoare. "Așa sunt eu", "Știi că n-am vrut", "Mă cunoști", "N-o să se mai întâmple". Ultima propoziție poate fi auzită din nou și din nou, uneori timp de decenii", subliniază Laura Roxana Goga, psiholog clinician, într-o postare pe Facebook.
Diferența dintre o scuză autentică și una care doar amână conflictul stă, în primul rând, în schimbarea comportamentului. Regretele repetate, fără acțiuni concrete, nu rezolvă problemele care afectează o relație.
Metafora "vampirilor" din viața noastră poate trimite la persoane din cercuri foarte diferite. Nu este vorba doar despre foști parteneri sau relații romantice, ci și despre prieteni, membri ai familiei ori colegi și superiori de la serviciu.
"Ai recunoscut vreun vampir până acum? Fostul partener? Un prieten? Mama? Șeful? Excelent. Mai avem o singură întrebare: Crezi că și tu poți fi uneori vampirul în viața altora?", concluzionează Laura Roxana Goga.
