Te gândești la vacanța următoare în timp ce lucrezi sau retrăiești o ceartă înainte de culcare? Nu doar ceea ce ni se întâmplă contează pentru felul în care ne simțim, ci și felul în care gândurile se desfășoară.
Rătăcirea minții, gândurile care se îndepărtează de activitatea pe care o faci, este frecvent asociată cu o stare de spirit mai proastă.
Gândurile ruminative, negative și percepute ca fiind greu de controlat au o legătură și mai clară cu dispoziția negativă.
În schimb, gândurile orientate spre viitor sau spre subiecte pozitive, precum și trecerea flexibilă de la un subiect la altul, au fost asociate cu o stare de spirit mai bună.
Cercetătorii spun că observarea propriilor tipare de gândire, fără a le judeca, poate fi un prim pas către o relație mai sănătoasă cu acestea.
Prin mintea noastră trec, în fiecare zi, nenumărate gânduri. Ne putem aminti o vacanță, putem anticipa weekendul, putem relua în minte o conversație sau ne putem întreba ce vom mânca la cină în timp ce suntem la serviciu.
O echipă de cercetători în științele cognitive, preocupată de rătăcirea minții, bunăstarea emoțională, activitatea cerebrală și mișcările ochilor, a încercat să afle cât de strâns sunt legate aceste gânduri de felul în care ne simțim.
Rezultatele indică faptul că conținutul și modul în care se desfășoară gândurile sunt strâns legate de starea de spirit din acel moment.
Descoperirea este relevantă și din perspectiva sănătății mintale. În contextul creșterii problemelor de sănătate mintală și al resurselor limitate din domeniu, cercetătorii susțin că prevenția ar putea deveni la fel de importantă ca intervenția. Pentru aceasta este însă necesar să înțelegem mai bine cum apar tiparele de gândire care pot deveni problematice.
Într-o serie de studii, cercetătorii au urmărit studenți din Canada și Statele Unite. Timp de o săptămână, participanții au primit de mai multe ori pe zi chestionare scurte în care erau întrebați la ce se gândeau și cum se simțeau în acel moment.
Metoda le-a permis cercetătorilor să observe gândurile și emoțiile în condiții cât mai apropiate de viața reală, nu doar într-un experiment de laborator.
Unul dintre tiparele observate a fost legătura dintre rătăcirea minții și o stare de spirit mai proastă.
De exemplu, în timp ce lucrezi, mintea poate începe să se gândească la ce vei găti seara. Faptul că gândul nu are legătură cu ceea ce faci în acel moment reprezintă o formă de rătăcire a minții.
Dar există și o nuanță importantă: nu orice abatere a gândurilor pare să aibă aceeași relație cu starea de spirit.
Participanții raportau o stare de spirit mai bună atunci când simțeau că își pot controla gândurile și pot decide asupra lucrurilor pe care aleg să se concentreze. De asemenea, o stare emoțională mai bună a fost asociată cu situațiile în care gândurile treceau liber de la un subiect la altul.
De pildă, mintea poate trece de la o amintire din copilărie la un videoclip amuzant și apoi la planurile pentru o viitoare vacanță.
Pentru a vedea dacă observațiile se regăsesc și în cercetările existente, echipa a analizat 76 de studii și a realizat o revizuire sistematică și o metaanaliză.
Imaginea de ansamblu a fost asemănătoare: gândurile care nu sunt legate de activitatea desfășurată sunt, în general, asociate cu o stare de spirit mai proastă.
Legătura devine mai evidentă atunci când gândurile sunt:
greu de controlat;
repetitive sau ruminative;
orientate către subiecte negative.
Aici apare diferența dintre simpla „rătăcire” a minții și ruminație. Să te gândești la altceva pentru câteva minute nu înseamnă automat că ruminezi. Ruminația presupune, în general, revenirea repetată asupra unor probleme sau experiențe negative, fără ca acest proces să ducă neapărat la o rezolvare.
Un exemplu ar fi să repeți mental o ceartă cu partenerul, să te întrebi din nou și din nou ce ai fi putut spune diferit și să revii la aceleași emoții negative.
Nu toate gândurile care se îndepărtează de prezent sunt asociate cu o dispoziție mai proastă.
Analiza cercetătorilor a indicat că gândurile despre viitor, cele legate de subiecte pozitive și cele care trec flexibil de la un subiect la altul pot fi asociate cu o stare de spirit mai bună.
Astfel, faptul că mintea „pleacă” de la ceea ce faci nu este, în sine, ceva negativ.
Contează unde ajunge mintea și cum se desfășoară gândurile.
Un scenariu în care, în timpul unei activități monotone, începi să te gândești cu plăcere la vacanța pe care o pregătești este foarte diferit de situația în care retrăiești obsesiv o experiență neplăcută.
Cercetătorii consideră că un prim pas util este conștientizarea de sine: să observi ce tipuri de gânduri apar și cum se schimbă starea ta emoțională în prezența lor.
Asta nu înseamnă că orice gând negativ trebuie eliminat.
Din contră, cercetătorii subliniază că gândurile care ne distrag atenția și chiar gândurile negative sunt o parte normală a experienței umane. Ele nu reprezintă o „eroare” a creierului, ci o caracteristică a modului în care funcționează mintea.
De aceea, recomandarea este ca oamenii să încerce să își observe gândurile fără să se judece pentru ele și să recunoască faptul că gândurile negative apar și dispar.
Dacă cineva observă că anumite gânduri îi schimbă în mod repetat starea de spirit, următorul pas poate fi explorarea unor strategii care modifică fie relația cu gândurile, fie conținutul acestora.
Cercetătorii dau ca exemplu mindfulness, o strategie care s-a dovedit utilă în reducerea gândurilor ruminative.
De exemplu, dacă după o ceartă mintea revine permanent la aceeași discuție, obiectivul nu este neapărat să forțezi gândul să dispară. Poate fi mai util să observi că ai început să ruminezi și să nu te identifici automat cu acel flux de gânduri.
Totuși, cercetătorii atrag atenția că nu există o strategie universală. Ceea ce funcționează pentru o persoană sau pentru un anumit tip de gândire poate să nu funcționeze la fel pentru altcineva.
Există însă și cealaltă direcție a relației. Dacă gândurile pot influența starea emoțională, starea emoțională poate influența, la rândul ei, gândurile.
Când suntem triști, anxioși sau stresați, modul în care interpretăm și selectăm informațiile poate fi diferit. Iar gândurile rezultate pot contribui, la rândul lor, la menținerea acelei stări.
Tocmai de aceea, relația dintre gânduri și emoții poate fi privită ca un proces dinamic, în care cele două se influențează reciproc.
Cercetătorii consideră că observarea direcției în care se îndreaptă gândurile și învățarea unor modalități de a le gestiona pot contribui la o stare de bine mai bună și, din perspectiva prevenției, pot ajuta la împiedicarea transformării stresului cotidian în probleme de sănătate mintală mai serioase.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
