Cum să rămâi concentrat și de ce „îți fuge” mintea în altă parte

Ți s-a întâmplat să stai ore întregi în fața calculatorului fără să găsești rezolvarea unei probleme, iar răspunsul să apară brusc în timp ce te plimbi, alergi sau faci duș?

Acest fenomen este mai comun decât pare și are o explicație științifică. Un nou studiu publicat în revista Consciousness and Cognition arată că rătăcirea minții nu este întotdeauna un obstacol. În anumite condiții, ea poate deveni un aliat al creativității și al rezolvării problemelor.

De ce ni se rătăcesc gândurile?

Mult timp, oamenii de știință au considerat că mintea începe să rătăcească atunci când o activitate este fie prea ușoară, fie prea dificilă.

Practic, dacă o sarcină nu ne solicită suficient, creierul începe să caute altceva la care să se gândească. La polul opus, dacă activitatea este atât de grea încât devine copleșitoare, atenția se pierde din nou.

Acest model este cunoscut drept "curba în formă de U" a rătăcirii minții, conform Medical Xpress.

Însă cercetările anterioare comparau activități foarte diferite între ele, ceea ce făcea dificilă identificarea mecanismului real din spatele fenomenului.

Ce au făcut cercetătorii

Pentru a elimina această problemă, autorii noului studiu au recrutat 80 de participanți și i-au pus să realizeze trei tipuri de teste foarte bine controlate.

Toate aveau un element comun: solicitau sistemul de control inhibitor al creierului.

Acesta este mecanismul care ne permite să ne oprim dintr-o acțiune automată, să ignorăm informațiile irelevante și să alegem răspunsul corect în locul celui instinctiv.

Pe parcursul experimentelor, cercetătorii îi întrebau periodic pe participanți dacă în acel moment mintea lor era concentrată asupra sarcinii sau dacă gândurile le zburau în altă parte.

În același timp, erau măsurate viteza și precizia răspunsurilor.

Secretul concentrării: creierul trebuie să "frâneze"

Rezultatele au fost clare în primele două teste.

Atunci când participanții trebuiau să-și controleze activ răspunsurile și să inhibe reacțiile automate, rămâneau mai concentrați.

În schimb, când sarcinile deveneau simple și repetitive, mintea începea să rătăcească mult mai des.

Cu alte cuvinte, simplul fapt că trebuie să ne oprim, să analizăm și să alegem cu atenție pare să țină atenția "ancorată" în prezent.

Descoperirea surprinzătoare a studiului

Cel de-al treilea experiment a adus însă o concluzie neașteptată.

Participanții trebuiau să compare două numere și să ignore dimensiunea fontului în care acestea erau scrise. Atunci când valorile numerice erau foarte apropiate, sarcina devenea mai dificilă.

Așa cum era de așteptat, oamenii răspundeau mai lent și făceau mai multe greșeli.

Surprinzător însă, dificultatea crescută nu a făcut ca mintea să rătăcească mai puțin.

Acest lucru sugerează că nu dificultatea unei activități este factorul decisiv, ci modul în care este implicat sistemul de control inhibitor al creierului.

De ce ne vin cele mai bune idei când alergăm sau ne plimbăm

Autorii explică astfel și celebrul fenomen al ideilor care apar "din senin".

În timpul unei alergări, de exemplu, corpul execută o activitate repetitivă care nu solicită permanent luarea unor decizii complicate.

Sistemul de control inhibitor este folosit foarte puțin, iar creierul are libertatea să facă conexiuni între informații aparent fără legătură.

De aceea, multe persoane spun că găsesc cele mai bune soluții în timp ce merg pe jos, fac jogging, grădinăresc sau spală vasele.

În schimb, sporturi precum tenisul solicită permanent atenția și luarea rapidă a deciziilor, ceea ce reduce tendința minții de a rătăci.

Cum poți să rămâi mai concentrat la muncă

Concluziile studiului pot avea aplicații practice în viața de zi cu zi.

Dacă obiectivul este concentrarea maximă, cercetătorii recomandă activități care obligă creierul să ia decizii și să ignore distragerile.

De exemplu, pentru unele persoane, lucrul într-o cafenea poate fi chiar mai eficient decât într-o cameră complet liniștită, deoarece zgomotele de fundal trebuie filtrate în mod activ de creier.

Pe de altă parte, dacă scopul este găsirea unei soluții creative, o pauză de mers pe jos sau o alergare ușoară ar putea fi exact ceea ce are nevoie creierul.

Nu există o rețetă universală

Autorii atrag atenția că aceste concluzii nu se aplică identic tuturor oamenilor.

Neurodiversitatea, obiceiurile personale și stilul individual de lucru influențează modul în care fiecare persoană își menține atenția.

Din acest motiv, este important ca fiecare să experimenteze și să descopere ce strategie funcționează cel mai bine pentru el.

Un lucru pare însă sigur: atunci când nu găsești răspunsul la o problemă, nu este întotdeauna o idee bună să rămâi lipit de birou. Uneori, exact în momentul în care îți lași mintea să rătăcească, creierul începe să găsească soluțiile pe care concentrarea intensă nu le-a putut produce.