EXCLUSIV Motivul incredibil pentru care adulții și copiii adoră să se teamă de Halloween

Halloween-ul american, așa cum îl știm astăzi, își are rădăcinile într-un festival celtic de recoltă, dedicat comemorării morților și alungării spiritelor. Cum a ajuns o tradiție păgână veche de mii de ani să devină o sărbătoare de un miliard de dolari într-o civilizație modernă?

Frica, motorul sărbătorii

Teama controlată ca formă de divertisment

Potrivit specialiștilor, Halloween-ul este strâns legat de biologia umană, în special de frică – o emoție declanșată de percepția unui pericol. În situații înfricoșătoare, organismul eliberează adrenalină și alte substanțe pentru a se pregăti de "luptă sau fugă".

Prin crearea unor scenarii amenințătoare artificiale, frica poate fi experimentată într-un mod sigur și acceptat social, la fel ca în cazul filmelor de groază sau al serialelor înfricoșătoare. Costume și decorațiuni amuzante ajută participanții să realizeze că totul este fictiv, transformând frica într-un joc teatral. În plus, cantitățile mari de dulciuri oferite simbolic și literal "îndulcesc" experiența.

Radu Leca, tranșant

Psihologul Radu Leca, într-un interviu acordat exclusiv pentru DC MEDICAL, a adus în discuție influența pe care această sărbătoare o are asupra societății românești, considerând-o "o tradiție întunecată și toxică", cu impact negativ asupra valorilor creștine și structurii psiho-sociale a românilor.

"Cei care sărbătoresc Halloween-ul sunt atât de influențabili încât acceptă o sărbătoare care nu are legătură cu religiile sau tradițiile noastre. Dacă stăm să căutăm date concrete despre Halloween vom observa că există o discrepanță foarte mare din punct de vedere creștin ortodox, creștin, indiferent dacă e ortodox sau catolic și tot ceea ce înseamnă structură personală a europenilor, cum suntem noi. 

Avem de-a face cu elemente care nu au de-a face cu realitatea sau tradiția noastră psiho-socială, împărtășim cu bucurie, elemente care din punct de vedere psiho-emoțional chiar ne fac rău. Ne influențează negativ punându-ne într-o ipostază de acceptare a unor lucruri care nu ne fac bine", a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.

Halloween-ul ca ritual de gestionare a tensiunii

Sociologul american Amitai Etzioni, în articolul său din 2000 "Toward a Theory of Public Ritual", argumenta că Halloween-ul funcționează ca un "ritual de gestionare a tensiunii", prin care temerile, anxietățile și fanteziile colective sunt exprimate material și social.

Dr. Jason Parker, profesor la Old Dominion University, afirmă că experiența Halloween-ului stimulează întreg sistemul emoțional.

"Obții o reacție fizică și, ulterior, satisfacția de a fi depășit frica", spune dr. Jason Parker.

Inversiunea normelor și rolul copiilor

Cercetătoarea Cindy Dell Clark subliniază că Halloween-ul permite inversiuni de sens. Adulții susțin teme "anti-normative", iar copiii capătă "ascendență" prin costume și tradiția de trick-or-treat. În această zi, societatea încurajează, paradoxal, să ne oprim din a da sens fiecărei acțiuni, potrivit lui David Byrne.

Moartea, cea mai profundă frică

Confruntarea simbolică cu sfârșitul inevitabil

Moartea, reprezentată prin schelete, fantome, zombi sau cimitire, este un element central al Halloween-ului. Robert Langs, în "Death Anxiety and Clinical Practice" (1997), susținea că frica de moarte este omniprezentă, dar adesea ignorată în psihoterapie. Halloween-ul oferă o oportunitate rară de a recunoaște și chiar celebra moartea într-un mod social și distractiv.

Practica fricii fără risc

Profesorul Tamar Kushnir de la Duke University explică că frica simulatată permite experimentarea emoției fără pericol real.

"Este o modalitate de a te juca cu emoția fără consecințe", a spus prof. Tamar Kushnir.

De ce fascinează magia și iluzia în era tehnologiei

Pe măsură ce știința și tehnologia au devenit parte integrantă din viața noastră, dorința de a experimenta fenomene care sfidează logica a crescut. Internetul, realitățile virtuale, inteligența artificială sau decodarea genomului au făcut ca monștrii și fantomele să fie mai prietenoși și chiar bineveniți, oferind o evadare din realitatea extrem de rațională și predictibilă.