O moleculă asociată bacteriilor intestinale poate activa un receptor implicat în controlul metabolismului, iar experimentele pe șoareci au arătat scăderea glicemiei și ameliorarea ficatului gras.
Cercetătorii au identificat acidul vaccenic ca moleculă capabilă să activeze receptorul nuclear LRH-1, implicat în reglarea metabolismului.
În experimentele pe șoareci cu obezitate și glicemie crescută, activarea LRH-1 a îmbunătățit controlul glicemiei și a redus producerea de grăsimi noi în ficat.
Acidul vaccenic este o grăsime naturală prezentă în special în carne și produse lactate, dar studiul arată că anumite bacterii intestinale pot produce și ele această moleculă.
Rezultatele nu demonstrează încă un efect terapeutic la oameni, însă identifică o posibilă cale moleculară prin care microbiomul comunică direct cu ficatul și metabolismul.
Microbiomul intestinal este format dintr-o comunitate uriașă de microorganisme care nu rămân „izolate” în intestin. Bacteriile pot produce molecule care ajung să interacționeze cu celulele organismului și să influențeze funcționarea unor organe, inclusiv ficatul.
De ani de zile, cercetătorii încearcă să afle însă cum se produce concret această comunicare: ce molecule bacteriene transmit semnalul și prin ce mecanisme ajung ele să modifice procesele din organism.
O echipă de la Universitatea din Konstanz a identificat acum una dintre piesele importante ale acestui puzzle. Cercetătorii au descoperit că lipidele produse de anumite bacterii intestinale pot activa receptorul nuclear LRH-1, un regulator important al metabolismului hepatic.
În centrul descoperirii se află LRH-1/NR5A2, un receptor nuclear prezent în special în ficat și intestin, dar și în alte țesuturi. Acesta participă la reglarea unor procese precum metabolismul, inflamația și funcționarea ficatului.
Pentru ca un astfel de receptor să-și exercite funcțiile, o moleculă trebuie să se lege de el. Această moleculă este numită ligand.
Problema era că, deși LRH-1 era cunoscut de mult timp, cercetătorii nu aveau un ligand fiziologic clar definit care să explice cum este activat în organism.
„Pentru mulți receptori nucleari, liganzii necesari sunt cunoscuți, cum ar fi hormonii tiroidieni. Acești receptori pot fi reglați sau activați în mod specific. LRH-1, însă, nu are un ligand clar definit produs de organism. Iar dacă nu provine din organismul însuși, sursa este probabil un alt locuitor al intestinului: comunitatea sa bacteriană”, explică Thomas Brunner, profesor de farmacologie biochimică la Universitatea din Konstanz.
Ipoteza i-a condus pe cercetători direct către microbiom.
Echipa a analizat lipidele produse de mai multe specii de bacterii și a observat că acestea puteau stimula activitatea receptorului LRH-1.
Investigațiile au dus la identificarea unei molecule numite acid vaccenic, un acid gras cu lanț lung. Cercetătorii au demonstrat că molecula se leagă direct de regiunea receptorului LRH-1 care recunoaște liganzii și îi stimulează activitatea.
Un aspect interesant este că acidul vaccenic este cunoscut și ca o componentă naturală a unor alimente de origine animală.
„Acidul vaccenic este produs de bacteriile care trăiesc în ruminante. În timpul procesului de ruminație, bacteriile generează acest acid gras, care este distribuit ulterior în întregul organism al animalului, inclusiv în țesutul muscular și în lapte. Când consumăm alimente precum carnea și produsele lactate provenite de la ruminante, acidul vaccenic ajunge în intestinul nostru, unde își poate exercita în continuare efectele benefice”, explică Brunner.
Studiul arată însă ceva suplimentar: acidul vaccenic a fost identificat și în extracte lipidice provenite de la bacterii intestinale, inclusiv de la bacteria probiotică Bifidobacterium animalis subsp. lactis B420.
Pentru a vedea dacă activarea LRH-1 are efecte asupra metabolismului întregului organism, cercetătorii au trecut de la experimentele celulare la modele animale.
Șoarecii folosiți în studiu aveau obezitate și glicemie crescută ca urmare a unei alimentații bogate în grăsimi. Administrarea acidului vaccenic a dus la îmbunătățirea controlului glicemiei și la diminuarea bolii metabolice hepatice.
Analizele moleculare au oferit și o explicație: activarea LRH-1 a redus lipogeneza hepatică de novo, procesul prin care ficatul produce noi grăsimi. Acest mecanism este important în dezvoltarea ficatului gras și în tulburările metabolice asociate.
În termenii cei mai simpli, cercetătorii au identificat o posibilă „linie de comunicare”:
bacterii intestinale - acid vaccenic - receptorul LRH-1 - modificarea metabolismului hepatic.
Descoperirea este importantă tocmai pentru că arată că microbiomul poate influența procese aflate mult dincolo de tubul digestiv.
Thomas Brunner spune că administrarea acidului vaccenic are, prin activarea LRH-1, „un efect terapeutic asupra întregului metabolism al organismului”.
Cercetătorul subliniază însă și implicația mai largă a studiului: „Un dezechilibru al microbiomului intestinal poate avea un impact enorm asupra întregului organism. Cercetarea noastră arată, la nivel molecular, cum un microbiom intact eliberează substanțe care reglează procesele fiziologice din organism și influențează astfel în mod pozitiv metabolismul general.”
Astfel, microbiomul nu mai apare doar ca o comunitate de bacterii care ajută digestia. Substanțele produse de aceste microorganisme pot funcționa ca semnale capabile să influențeze organe aflate la distanță.
Autorii consideră că descoperirea deschide posibilitatea unor viitoare abordări care să vizeze această cale de comunicare dintre microbiom și organism, inclusiv prin intervenții asupra alimentației, probioticelor, prebioticelor sau unor terapii bazate pe acid vaccenic.
Este însă important de precizat că rezultatele actuale nu demonstrează că acidul vaccenic tratează ficatul gras sau glicemia crescută la oameni. Beneficiile metabolice au fost demonstrate experimental, în special în modele de șoareci cu boală metabolică indusă prin dietă.
Ceea ce oferă studiul este, înainte de toate, o explicație moleculară nouă: anumite molecule asociate microbiomului pot activa LRH-1 și pot modifica procese metabolice din ficat.
Cercetarea realizată de Anna Pia Plazzo și colaboratorii săi a fost publicată în EMBO Molecular Medicine la 17 septembrie 2026, sub titlul „Microbiome-host communication via vaccenic acid modulates LRH-1/NR5A2 activity and ameliorates metabolic liver disease”. DOI: 10.1038/s44321-026-00516-3.
