Mâncatul târziu în noapte nu este doar un obicei alimentar discutabil, ci ar putea declanșa un efect în lanț la nivelul intestinului, perturbând „ceasurile biologice” ale celulelor digestive.
Deși creierul este considerat centrul de control al ritmurilor circadiene, cercetările din ultimele decenii au arătat că aproape fiecare organ are propriul său mecanism intern de sincronizare a activităților pe parcursul a 24 de ore.
În intestin, acest sistem este deosebit de complex. Aici nu există un singur tip de celulă, ci o „rețea” formată din neuroni enterici, celule imune, musculare și structurale, toate implicate în digestie și motilitate.
Problema apare atunci când aceste ceasuri biologice interne nu mai „bat” în același ritm.
Studiul realizat de echipa condusă de Yuuki Obata și Shin Yamazaki a analizat intestinul subțire al șoarecilor modificați genetic, în condiții controlate de lumină și alimentație.
Cercetătorii au urmărit activitatea unei gene-cheie a ceasului circadian, numită Per2, care făcea anumite celule intestinale să „strălucească” în verde atunci când era activă.
Au fost analizate cinci tipuri de celule intestinale:
În condiții normale, aceste celule își sincronizau activitatea, sugerând un intestin „armonizat” biologic.
În experiment, șoarecii au fost forțați să mănânce într-un interval neobișnuit, doar patru ore în timpul zilei, deși în mod natural ei consumă hrana noaptea, conform Medical Xpress.
Rezultatul a fost surprinzător: majoritatea celulelor și-au adaptat ritmul circadian la noul program alimentar.
Există însă o excepție importantă: celulele interstițiale Cajal (ICC).
Acestea au refuzat să își schimbe ritmul intern și au rămas „decalate” față de restul celulelor timp de săptămâni.
Celulele ICC au un rol esențial în coordonarea contracțiilor intestinale, adică în modul în care alimentele sunt împinse prin tubul digestiv.
Atunci când ICC-urile nu mai sunt sincronizate cu restul celulelor, apare o discrepanță funcțională între semnalele de digestie și mișcarea reală a intestinului.
Această „nepotrivire” poate contribui la:
Cercetătorii subliniază că același tip de desincronizare ar putea apărea la oameni expuși la:
În aceste situații, corpul primește semnale contradictorii: creierul „crede” că este noapte, dar intestinul primește semnalul că trebuie să digere.
Autorii studiului susțin că înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide noi direcții terapeutice.
Printre posibilele soluții discutate:
Descoperirea sugerează că intestinul nu reacționează doar la ce mâncăm, ci și la când mâncăm.
Consumul frecvent de alimente la ore târzii poate crea un conflict între ceasurile biologice ale celulelor intestinale, ceea ce, în timp, ar putea favoriza apariția unor tulburări digestive.
Deși studiul a fost realizat pe animale, el oferă o perspectivă importantă asupra modului în care ritmul meselor influențează sănătatea intestinului. Cercetarea sugerează că nu doar dieta, ci și sincronizarea alimentației cu ritmul circadian ar putea fi esențială pentru menținerea unei digestii echilibrate.
